Papa: Dreptatea este virtutea care distribuie fiecăruia ceea ce i se cuvine

Vatican News

Realitatea ”multor țări și popoare” este că acestea ”au foame și sete de dreptate”, deoarece condițiile lor de viață sunt atât de nedrepte și inumane încât sunt inacceptabile”. ”Judecățile permanent valabile” ale sfântului Augustin ar trebui, prin urmare, aplicate peisajului internațional actual, și anume că ”un stat fără justiție nu este un stat”. Astfel s-a adresat papa Leon al XIV-lea sâmbătă, 20 septembrie a.c., lucrătorilor din domeniul justiției, cu un apel puternic de a exercita dreptatea în slujba celor mai vulnerabili, plasând demnitatea și drepturile persoanelor în centru, într-o lume în care prea mulți suferă de discriminare și inegalitate. Evenimentul a început cu un scurt salut din partea arhiepiscopului Rino Fisichella, pro-prefect al Departamentului pentru Evanghelizare, iar papa a fost întâmpinat de o mulțime numeroasă în Piața Sfântul Petru, inclusiv magistrați, avocați, reprezentanți ai asociațiilor și universităților și mulți alții din întreaga lume care lucrează în ”vastul domeniu al justiției”.

Pontiful s-a adresat apoi tuturor celor prezenți exprimându-și speranța că, acele cuvinte ale sfântului care au inspirat familia călugărească căreia îi aparține, scrise în opera sa De Civitate Dei, pot servi drept ghid pentru crearea unor societăți mai echitabile: ”Fără justiție, statul nu poate fi administrat; este imposibil să existe lege într-un stat în care nu există dreptate adevărată” și ”dreptatea este virtutea care distribuie fiecăruia ceea ce i se cuvine”.

Dorința profundă de dreptate

Pontiful a subliniat că dreptatea este ”indispensabilă atât pentru dezvoltarea ordonată a societății, cât și ca virtute cardinală ce inspiră și călăuzește conștiința fiecărui bărbat și a fiecărei femei”. El a clarificat faptul că ”dorința profundă de dreptate”, prezentă în inima fiecărei persoane, ”este instrumentul cheie pentru construirea binelui comun în fiecare societate umană”. Dreptatea, a continuat papa, este în primul rând o virtute, adică ”o atitudine fermă și stabilă” care direcționează conduita ”conform rațiunii și credinței”. ”Justiția ne dispune să respectăm drepturile fiecăruia și să stabilim în relațiile umane armonia care promovează echitatea față de oameni și binele comun, obiectiv care garantează o ordine, protejându-i pe cei slabi, pe cei care caută dreptatea, pentru că sunt victime ale opresiunii, excluși sau ignorați”. ”Justiția trebuie să asigure acest echilibru în fața diferitelor forme de conflict care pot apărea în acțiunea individuală sau în pierderea bunului simț care poate afecta și instituțiile și structurile”, a mai spus Sfântul Părinte.

În slujba persoanelor și a statului

Papa Leon al XIV-lea a explicat apoi că ”prin valorile care stau la baza vieții sociale, justiția își asumă rolul central pentru coexistența persoanelor și a comunităților umane” iar cei care lucrează astăzi în acest domeniu sunt îndemnați ”tocmai să caute sau să recupereze valori uitate în coexistență, să le îngrijească și să le respecte”. Pontiful a afirmat că acesta este ”un proces util și necesar” în fața ”comportamentelor și strategiilor care arată dispreț față de viața umană de la prima sa manifestare, care neagă drepturile fundamentale la existența personală și nu respectă conștiința din care izvorăsc libertățile”.

De asemenea, el a subliniat că, pentru a practica dreptatea, trebuie ”să gândim întotdeauna în lumina adevărului și a înțelepciunii”, ”să interpretăm legea în profunzime” și ”să înțelegem sensul intim al adevărului”. ”A tinde spre dreptate necesită, așadar, să fim capabili să o iubim ca pe o realitate care poate fi atinsă doar printr-o atenție constantă, un altruism radical și un discernământ asiduu”. ”Când exercităm dreptatea, ne punem în slujba persoanelor, a poporului și a statului, cu o dăruire deplină și constantă”.

Importanța de a repara răul

Papa a invitat să privim la ”dreptatea evanghelică” deoarece ”aceasta nu distrage atenția de la dreptatea umană, ci o pune sub semnul întrebării și o remodelează: o provoacă să meargă tot mai departe, pentru că o împinge spre căutarea reconcilierii”. Citând diverse episoade evanghelice precum ”văduva care îl convinge pe judecător să-și redescopere simțul dreptății”, lucrătorul plătit la ultima oră și parabola fiului risipitor, papa Leon al XIV-lea a evidențiat ”puterea iertării care este parte a poruncii iubirii” și apare ”ca element constitutiv al unei dreptăți capabile să îmbine supranaturalul cu umanul”. ”Răul, nu trebuie doar pedepsit, ci reparat și, în acest scop, este necesară o concentrare profundă asupra binelui persoanelor și a binelui comun”.

În căutarea unei dreptăți mai mari

În cele din urmă, revenind la pasajul evanghelic ”fericiți cei cărora le este foame şi sete de dreptate, pentru că ei se vor sătura”, preluat din Evanghelia după Matei, papa a explicat faptul că Isus a vrut să ”exprime tensiunea spirituală la care trebuie să fim deschiși, nu doar pentru a obține adevărata dreptate, ci mai presus de toate, pentru a o căuta din partea celor care trebuie să o realizeze în diferite situații istorice”.