Leon XIV, la Jubileul romilor: Prin muncă și rugăciune se pot abate zidurile neîncrederii

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
18 octombrie 2025 – Vatican News. ”Demnitatea muncii și demnitatea rugăciunii să fie forța voastră prin care să abateți zidurile de neîncredere și teamă”: a spus papa Leon al XIV-lea la întâlnirea cu participanții la Jubileul romilor, Sinti și itineranților, care a avut loc sâmbătă, 18 octombrie a.c., în Aula Paul al VI-lea din Cetatea Vaticanului.

Papa a salutat pelerinii cu salutul liturgic ”O Del si tumentsa!” (”Domnul să fie cu voi!”), remarcând că participanții au venit ca ”pelerini de speranță în acest Jubileu” din toată Europa, iar unii chiar din afara Europei. ”Prin prezența voastră”, a subliniat papa, ”voi ne amintiți că speranța este itinerantă, după cum afirmă numele întâlnirii noastre, iar astăzi simțim că am pornit cu toții din nou la drum prin darul pe care îl aduceți cu voi papei: credința voastră tare, speranța neclintită în Dumnezeu singur, încrederea solidă care nu cedează în fața greutăților unei vieți care deseori se află la marginile societății”.

În continuarea discursului, papa Leon a menționat împlinirea a șaizeci de ani de la prima întâlnire mondială pe care sfântul papă Paul al VI-lea l-a avut cu aceste comunități la Pomezia, pe 26 septembrie 1965. Un ”martor” al acelei întâlniri, a menționat pontiful, este statuia Fecioarei Maria pe care predecesorul său a încoronat-o drept ”Regină a romilor, Sinti și itineranților”. În cei 60 de ani care au trecut de la acel eveniment, numeroase au fost întâlnirile cu papii, un ”semn al dialogului viu și al grijii pastorale speciale” cu și pentru această ”porțiune predilectă a poporului peregrin al lui Dumnezeu”.

”Voi”, a reluat papa, ”puteți fi mărturisitori vii ai centralității acestor trei lucruri: a avea încredere numai în Dumnezeu, a nu se atașa de niciun bun lumesc și a arăta o credință exemplară în fapte și cuvinte”. ”Timp de aproape o mie de ani”, se mai citește în discursul publicat în Buletinul Salii de Presă, ”voi ați fost pelerini și nomazi într-un context care, încetul cu încetul, a construit modele de dezvoltare care s-au dovedit prin multe aspecte a fi injuste și imposibil de susținut. De aceea, societățile așa-zis avansate v-au dat la o parte, punându-vă întotdeauna la margine: la marginile orașelor, la marginile drepturilor, la marginile educației și culturii. Cu toate acestea, modelul de societate care v-a marginalizat și v-a făcut să fiți itineranți fără pace și fără primire – mai întâi în caravane sezoniere, apoi în tabere situate la periferiile orașelor, unde uneori trăiți și astăzi fără curent electric și apă – este același care a creat în ultimul secol cele mai mari injustiții sociale la nivel global: enorme inegalități economice între persoane și popoare, crize financiare fără precedent, dezastre de mediu și războaie.  Dar noi, având credință în Isus Cristos, știm că piatra pe care au dispreţuit-o constructorii, aceasta a devenit [piatră] unghiulară (Mt 21,42) și, prin urmare, ne întărim tot mai mult în idea că chiar valorile pe care cei săraci le duc mai departe cu mare demnitate și mândrie sunt cele la care cu toții trebuie să privim ca să schimbăm direcția de mers. Prezența voastră la periferiile Occidentului este, într-adevăr, un semn la care trebuie să facem referință când e vorba de eliminarea multor structuri de păcat, pentru binele și progresul omenirii către o coexistență mai pașnică și mai justă, în armonie cu Dumnezeu, cu creația și cu ceilalți”.

Preluând îndemnurile adresate de Benedict al XVI-lea în 2011 și de Francisc în 2019 la respectivele întâlniri pe care le-au avut cu reprezentanții acestor comunități, papa Leon i-a încurajat să creadă în ”frumusețea salvatoare” pe care cultura și situația lor itinerantă le poartă cu sine, ca să se elibereze de orice tentație de posesie și de orice injustă atașare de lucruri pentru a rămâne ”itineranți în Spirit”, săraci în duh după învățătura lui Isus și, de aceea, fericiți. ”Nu vă descurajați”, a fost îndemnul papei Leon, pentru că ”fiind mai aproape de starea de viață a lui Cristos sărac și înjosit, voi amintiți omenirii care este paradigma vieții creștine”.

”Demnitatea muncii și demnitatea rugăciunii să fie forța voastră prin care să abateți zidurile de neîncredere și de teamă”, a subliniat pontiful, făcând referință, de asemenea, la îndemnul adresat de Benedict al XVI-lea acestor comunități de a participa activ la misiunea Bisericii, precum și la cel adresat de Francisc la Blaj în 2019 de a-și asuma un rol de protagonist în a împărtăși acele trăsături de care toți avem atât de multă nevoie. ”În această zi”, afirmă papa la încheierea discursului publicat de Sala de presă, ”îmi însușesc îndemnul predecesorilor mei: fiți protagoniști ai schimbării de epocă ce este în curs de desfășurare, mergând împreună cu celelalte persoane de bună voință din locurile în care vă aflați, depășind neîncrederea reciprocă, făcând cunoscută frumusețea culturii voastre, împărtășind credința, rugăciunea și pâinea, rod al muncii cinstite”.

Mulțumind, în fine, Departamentului pentru serviciul dezvoltării umane integrale și Fundației ”Migrantes”, care au organizat „un jubileu atât de frumos”, papa Leon a îndemnat la continuarea eforturilor menite să susțină în comunitățile de romi, Sinti și de itineranți educația și formarea profesională, atenția pastorală pentru familie și comunitate, înculturarea liturgiei și a catehezei – inclusiv chestiunea lingvistică – și dialogul ecumenic și interreligios. Înainte de a invoca asupra tuturor ocrotirea Sfintei Fecioare Maria și de a implora binecuvântarea apostolică, pontiful a încurajat toate diecezele ”să dezvolte forme adecvate de atenție pastorală” față de aceste comunități în vederea unei ”adevărate creșteri umane integrale”.

”Pelerinajul jubiliar să vă întărească în credință și în speranță, mergând cu curaj pe calea Evangheliei”, a fost urarea finală a Sfântului Părinte.

Întâlnirea papei cu pelerinii rom, Sinti și itineranți a fost precedată de un moment de mărturii, reflecții și manifestări specifice respectivelor tradiții culturale. După discursul său, publicat în forma integrală în Buletinul de presă al zilei, papa a răspuns spontan în diferite limbi la câteva întrebări care i-au fost adresate de reprezentanții grupurilor de pelerini.