Papa Leon, la FAO: Folosirea armei înfometării deliberate, o crimă de război
Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 16 octombrie 2025. Foamea cu mai multe nume – de pâine, dar și de credință, de speranță, iubire și fericire – de care suferă umanitatea s-a aflat în centrul discursului rostit de papa Leon al XIV-lea, adresat joi, 16 octombrie a.c., participanților la Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, cu sediul la Roma, de la fondarea căreia se împlinesc 80 de ani.
Împărțită în nouă puncte, reflecția pontifului a evidențiat și situația privind "scenariile actuale de conflict care au dus la reapariția alimentelor ca armă de război, contrazicând toate eforturile de sensibilizare depuse de FAO în ultimele opt decenii". «Consensul dintre statele care consideră că înfometarea deliberată și refuzul intenționat al accesului la hrană al comunităților sau al întregii populații constituie crime de război pare să se estompeze» – a subliniat pontiful, amintind că dreptul internațional umanitar "interzice, fără excepție, atacurile asupra civililor și asupra bunurilor esențiale pentru supraviețuirea populațiilor".
Sfântul Părinte a reliefat totodată necesitatea de a ne aminti că, "în ciuda progreselor tehnologice, științifice și productive, 673 de milioane de oameni din întreaga lume se culcă fără să mănânce", iar alți "2,3 miliarde nu își pot permite alimente adecvate din punct de vedere nutriționali". «Aceste cifre» – a precizat – «nu pot fi considerate simple statistici: în spatele fiecăruia dintre aceste numere se află o viață distrusă, o comunitate vulnerabilă; Există mame care nu își pot hrăni copiii. Poate că cea mai mișcătoare cifră este cea a copiilor care suferă de malnutriție, cu bolile și întârzierile în dezvoltarea motorie și cognitivă care rezultă din aceasta.» «Nu este o coincidență, ci mai degrabă un semn clar al insensibilității predominante, al unei economii fără suflet, al unui model de dezvoltare discutabil și al unui sistem nedrept și nesustenabil de distribuire a resurselor» – a mai spus pontiful, observând că "într-o epocă în care știința a prelungit speranța de viață și tehnologia a apropiat continentele și cunoașterea și a deschis orizonturi de neimaginat în trecut, faptul că milioane de oameni trăiesc – și mor – ca victime ale foametei – este un eșec colectiv, o aberație etică, o greșeală istorică".
Din discursul adresat de papa Leon participanților la Adunarea generală FAO nu a lipsit punerea în lumină a paradoxurilor scandaloase la care asistăm în prezent, formulată printr-o serie de întrebări, asemănătoare unui examen de conștiință: «Cum putem continua să tolerăm risipa de cantități uriașe de alimente, în timp ce mulțimi de oameni se chinuie să găsească ceva de mâncare în gunoaie? Cum putem explica inegalitățile care permit câtorva să aibă totul și multora să nu aibă nimic? De ce nu se pune capăt imediat războaielor care distrug câmpurile chiar înainte de a distruge orașele, ducând la scene nedemne de condiția umană, în care viețile oamenilor, în special ale copiilor, în loc să fie protejate, sunt stinse pe măsură ce, reduși la piele și oase, pleacă în căutarea hranei? Contemplând situația actuală a lumii, atât de dureroasă și de dezolantă din cauza conflictelor care o afectează, se creează impresia că am devenit martori apatici ai unei violențe sfâșietoare, când, în realitate, tragediile umanitare bine-cunoscute de toți ar trebui să ne stimuleze să fim artizani ai păcii, având în dotare balsamul vindecător necesar rănilor deschise din inima însăși a umanității. Această sângerare ar trebui să ne atragă imediat atenția și să ne determine să ne dublăm responsabilitatea individuală și colectivă, trezindu-ne din letargia fatală în care suntem cufundați. Lumea nu poate continua să asiste la spectacole macabre precum cele care au loc în multe regiuni ale pământului. Ele trebuie oprite cât mai curând posibil.»
La finalul reflecției, pontiful și-a îndreptat gândul spre "toți cei condamnați la moarte și suferință în Ucraina, Gaza, Haiti, Afganistan, Mali, Republica Centrafricană, Yemen și Sudanul de Sud, pentru a numi doar câteva dintre locurile de pe planetă unde sărăcia a devenit pâinea zilnică a atâtor frați și surori ai noștri?". "Comunitatea internațională nu poate întoarce privirea. Trebuie să facem din suferința lor suferința noastră" – a spus Sfântul Părinte, precizând că "nu putem spera la o lume mai bună, la un viitor luminos și pașnic, dacă nu suntem dispuși să împărtășim ceea ce noi înșine am primit".
