Când trăim speranța, pământul seamănă cu cerul: Leon XIV, la cateheza jubiliară

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă 
8 noiembrie 2025 – Vatican News. ”A spera înseamnă a da mărturie, a da mărturie că totul s-a schimbat deja și că nimic nu mai este ca înainte”: a spus papa Leon al XIV-lea la noua cateheză jubiliară prezentată sâmbătă, 8 noiembrie a.c., în Piața San Pietro, cu participarea a peste 45.000 de romani și pelerini. Tema celei de-a opta cateheze jubiliare a fost, întocmai, ”A spera înseamnă a da mărturie. Isidor Bakanja”.

”Speranța Jubileului se naște din surprizele lui Dumnezeu”, a spus papa la cateheză, pentru că ”Dumnezeu este diferit de cum noi obișnuim să fim. Anul jubiliar ne mână să recunoaștem această diversitate și să o traducem în viața reală. De aceea este un an de har: putem schimba. Cerem mereu acest lucru atunci când ne rugăm Tatăl Nostru și spunem precum în cer, așa și pe pământ (Mt 6,9). Sfântul Paul scrie creștinilor din Corint îndemnându-i să-și dea seama că între ei pământul a început deja să semene cu cerul. Le spune să se uite cu atenție la vocația lor și să vadă felul în care Dumnezeu a apropiat persoane care altfel nu ar fi fost niciodată frecventabile. Cine este smerit și mai puțin puternic a devenit acum prețios și important (cf. 1 Cor 1,26-27). Criteriile lui Dumnezeu, care începe întotdeauna de la cei din urmă, deja la Corint sunt un ”cutremur” care nu distruge, ci retrezește lumea. Cuvântul crucii, pe care Paul îl mărturisește, retrezește conștiința și retrezește demnitatea fiecăruia”.

”A spera înseamnă a da mărturie, a da mărturie că totul s-a schimbat deja, că nimic nu mai este ca înainte”, a spus mai departe papa Leon la cateheză, prezentându-l ca ”mărturisitor de speranță creștină” pe Fericitul Isidor Bakanja, beatificat în 1994 de sfântul Ioan Paul al II-lea și proclamat patron al credincioșilor laici din Congo. Născut în 1885, pe când țara era una din coloniile Belgiei, Isidor nu a frecventat școala pentru că aceasta nu exista în orașul său, dar a devenit un ucenic zidar. S-a împrietenit cu misionarii catolici, călugării trapiști, care i-au vorbit de Isus. A urmat pregătirea creștină și a primit botezul când era pe la vârsta de 20 de ani.

”Din acel moment”, a subliniat papa, ”mărturia lui a devenit tot mai luminoasă. A spera înseamnă a da mărturie: când dăm mărturie despre viața cea nouă, atunci lumina crește chiar și în mijlocul greutăților”. Isidor a ajuns mai târziu lucrător agricol la un patron european fără scrupule, care nu suporta credința și autenticitatea lui. Patronul ura creștinismul și pe acei misionari care îi apărau pe indigeni de abuzurile colonizatorilor, dar Isidor a purtat până la sfârșit scapularul de la gât cu imaginea Fecioarei Maria îndurând tot felul de samavolnicii și torturi fără să-și piardă speranța. ”A spera înseamnă a da mărturie”, a reluat papa, adăugând că ”Isidor a murit spunându-le părinților trapiști că nu poartă ranchiună, dimpotrivă, el promite să se roage chiar și în viața de dincolo pentru cei care l-au redus în starea aceea”.

”Acesta este, dragi frați și surori, cuvântul Crucii, un cuvânt trăit, care rupe lanțul răului”, a evidențiat Sfântul Părinte. ”Este un nou fel de forță, care îi debusolează pe cei mândri și îi dă jos de pe tronuri pe cei puternici. În acest fel răsare speranța. De multe ori, vechile Biserici din nordul omenirii primesc de la Bisericile tinere această mărturie, care ne face să mergem împreună către Împărăția lui Dumnezeu, o împărăție de dreptate și de pace. Africa, în mod special, cere această convertire și o face dăruindu-ne atât de mulți mărturisitori de credință tineri. A spera înseamnă a da mărturie că pământul poate, într-adevăr, să semene cu cerul. Acesta este mesajul Jubileului”.

După cateheza papei, mai mulți lectori au prezentat un rezumat în diferite limbi și saluturile pentru pelerini. Adresând un cuvânt special participanților la Jubileul muncii, organizat cu ajutorul mai multor asociații din Italia, papa a subliniat că ”munca trebuie să fie o sursă de speranță și de viață, care să permită exprimarea creativității individului și a capacității lui de a face binele. Îmi exprim urarea pentru un efort colectiv, din partea instituțiilor și a societăților civile, pentru a crea șanse solide de angajare în domeniul muncii care să ofere stabilitate și demnitate, asigurând mai ales celor tineri posibilitatea de a-și duce visele la îndeplinire și de a contribui la binele comun”.

După ce a salutat, apoi, participanții la Jubileul evocărilor istorice italiene, remarcând că ”marile valori ale credinței creștine stau la baza culturii, artei și tradiției civile și religioase” a națiunii, papa s-a adresat, ca de obicei, tinerilor, bolnavilor și soților recent căsătoriți: ”Vă urez tuturor din toată inima să vă întoarceți acasă întăriți de această experiență jubiliară și revigorați în dorința de a urma Evanghelia și de a da pentru aceasta o mărturie curajoasă”.

Audiența jubiliară de sâmbătă, 8 noiembrie a.c., s-a încheiat cu rugăciunea Tatăl Nostru cântată în limba latină, urmată de binecuvântarea apostolică a papei ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.