Leon XIV: Toți cei care am primit botezul am primit vocația la sfințenie

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă 
8 aprilie 2026 – Vatican News. Vocația universală la sfințenie a tuturor credincioșilor, dar și mărturia radicală a persoanelor consacrate, au fost în centrul catehezei prezentată de papa Leon al XIV-lea la audiența generală de miercuri, 8 aprilie 2026, desfășurată în Piața Sfântul Petru, remarcând – în prezența a peste 30.000 de participanți - că ”fiecare dintre noi este chemat să trăiască în harul lui Dumnezeu, practicând virtuțile și conformându-se lui Cristos”.

Papa a continuat astfel seria catehezelor despre documentele Conciliului Vatican II și a evidențiat de această dată capitolul al V-lea din constituția dogmatică ”Lumen Gentium” (LG), intitulat ”Chemarea universală la sfințenie în Biserică”.

”Potrivit constituției conciliare, sfințenia nu este un privilegiu pentru câțiva, ci un dar care”, a subliniat papa, ”îl angajează pe fiecare botezat să tindă către desăvârșirea carității, altfel spus, către plinătatea iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele. Caritatea este, într-adevăr, inima sfințeniei către cate toți credincioșii sunt chemați: revărsată de Tatăl, prin Fiul Isus, această virtute «guvernează toate mijloacele de sfințire, le dă formă și le duce la scop» (LG, nr. 42). Nivelul cel mai înalt al sfințeniei, după cum este la originea Bisericii, este martiriul, «mărturia supremă a credinței și a carității» (LG, nr. 50): din acest motiv, textul conciliar învață că fiecare credincios trebuie să fie gata să-l mărturisească pe Cristos până la sânge (cf. LG, nr. 42), după cum s-a întâmplat întotdeauna și se întâmplă și astăzi. Această disponibilitate la mărturie se adeverește de fiecare dată când creștinii lasă semne de credință și de iubire în societate, angajându-se pentru dreptate”.

”Toate sacramentele, și în mod eminent Euharistia, sunt hrana care”, a reluat papa la cateheză, ”face să crească o viață sfântă, asimilând pe fiecare persoană cu Cristos, modelul și măsura sfințeniei. El sfințește Biserica, pentru care este cap și păstor: în această optică, sfințenia este darul său care se manifestă în viața noastră cotidiană de fiecare dată când îl primim cu bucurie și îi corespundem cu însuflețire. În această privință, sfântul Paul al VI-lea, la audiența generală din 20 octombrie 1965, amintea că Biserica, pentru a fi autentică, vrea ca toți cei botezați «să fie sfinți, cu adevărat fiii ei demni, puternici și credincioși». Aceasta se împlinește ca o transformare interioară prin care viața unei persoane este conformată cu Cristos în virtutea Duhului Sfânt (cf. Romani 8,29; LG, nr. 40)”.

Documentul ”Lumen gentium”, a subliniat papa Leon, ”descrie sfințenia Bisericii catolice ca pe o trăsătură care-i este constitutivă, de primit în credință, întrucât ea este crezută ca fiind «imuabil sfântă» (LG, nr. 39), ceea ce nu înseamnă că este astfel de o manieră deplină și perfectă, dar că este chemată să confirme acest dar dumnezeiesc în timpul pelerinajului ei către țelul veșnic, mergând «printre persecuțiile lumii și mângâierile lui Dumnezeu» (sfântul Augustin, De civitate Dei 51,2; LG, nr. 8). Trista realitate a păcatului în Biserică, adică în noi toți, îl invită pe fiecare să efectueze o serioasă schimbare a vieții, încredințându-ne Domnului, care ne reînnoiește în caritate. Tocmai acest har necuprins, care sfințește Biserica, ne încredințează o misiune de împlinit zi de zi: aceea a convertirii noastre. De aceea, sfințenia nu are numai o natură practică, ce ar pute fi redusă la un efort etic, oricât ar fi de mare, dar privește esența însăși a vieții creștine, personale și comunitare”.

”În această perspectivă”, a continuat papa Leon al XIV-lea, ”un rol decisiv este asumat de viața consacrată, despre care constituția conciliară vorbește în capitolul al VI-lea (cf. nr. 43-47). În poporul sfânt al lui Dumnezeu, ea constituie un semn profetic al lumii noi, experimentat aici și acum în istorie. Într-adevăr, semne ale Împărăției lui Dumnezeu, prezentă deja în misterul Bisericii, sunt acele sfaturi evanghelice care dau formă oricărei experiențe de viață consacrată: sărăcia, castitatea și ascultarea. Aceste trei virtuți nu sunt prescrieri care înlănțuie libertatea, ci daruri eliberatoare ale Duhului Sfânt, prin intermediul cărora unii credincioși sunt consacrați în totalitate lui Dumnezeu. Sărăcia exprimă încredințarea deplină în Providență, eliberând de calcule și de interese; ascultarea are ca model dăruirea de sine pe care Cristos a făcut-o Tatălui, eliberând de suspiciune și de predominare; castitatea este dăruirea unei inimi integre și pure în iubire, în slujirea lui Dumnezeu și a Bisericii”.

”Conformându-se cu acest stil de viață”, a spus papa la încheierea catehezei, ”persoanele consacrate mărturisesc vocația universală la sfințenie a întregii Biserici prin forma unei urmări radicale. Sfaturile evanghelice manifestă participarea deplină la viața lui Cristos până la cruce, căci prin jertfa Celui răstignit noi suntem răscumpărați și sfințiți. Contemplând acest eveniment, știm că nu există o experiență umană pe care Dumnezeu să nu o răscumpere: chiar și suferința, trăită în uniune cu pătimirea Domnului, devine o cale de sfințire. Harul care convertește și transformă viața ne întărește astfel în orice încercare, arătându-ne ca scop nu un ideal îndepărtat, ci întâlnirea cu Dumnezeu, care s-a făcut om din iubire. Fecioara Maria, maica toată sfântă a Cuvântul întrupat, să susțină și să ocrotească întotdeauna drumul nostru!”.

Audiența generală a continuat cu rezumatul catehezei în diferite limbi și cu saluturile pe care Sfântul Părinte le-a adresat grupurilor de romani și pelerini.

Înainte de salutul adresat pelerinilor de limba italiană, papa a făcut un nou apel referitor la situația din Orientul Mijlociu. ”După aceste ultime ore de mare încordare pentru Orientul Mijlociu și pentru lumea întreagă, salut cu satisfacție și ca pe un semn de speranță vie anunțul unei încetări a focului imediate de două săptămâni”, a afirmat pontiful. ”Numai printr-o întoarcere la negocieri se poate ajunge la sfârșitul războiului. Vă îndemn să însoțiți cu rugăciunea acest timp de delicată activitate diplomatică, sperând ca disponibilitatea la dialog să devină instrumentul prin care se rezolvă celelalte situații de conflict din lume. Vă reînnoiesc tuturor îndemnul de a fi în unire cu mine la Veghea de rugăciune pentru pace, pe care o vom celebra aici, în bazilica Sfântul Petru, sâmbătă 11 aprilie”.

La finalul audienței, papa a intonat rugăciunea Tatăl Nostru în limba latină și a invocat binecuvântarea apostolică, ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.