Gugerotti: Doar dialogul sincer poate deschide către speranță

Stefano Leszczynski – Cetatea Vaticanului

Exprimându-și profunda bucurie pentru eliberarea în Belarus a preoților Henryk Akalotovich, paroh al bisericii ”Sfântul Iosif din Valozhyn”, și Andrzej Yuchniewicz, din Congregația Misionarilor Oblați ai Fecioarei Neprihănite (OMI) care slujesc la sanctuarul diecezan al Maicii Domnului de la Fatima din Shumilino, Conferința Episcopilor din Belarus, într-un comunicat oficial, și-a exprimat ”recunoștința față de toți cei care au contribuit” la buna rezolvare a cazului juridic.

Trimisul papei în Belarus

Episcopii din Belarus și-au exprimat mulțumirile sincere, în special cardinalului Claudio Gugerotti, care a vizitat țara în octombrie anul acesta, în calitate de trimis special al papei Leon al XIV-lea. Mesajul a reamintit prietenia de lungă durată a cardinalului cu poporul din Belarus, care datează din perioada în care a fost nunțiu apostolic. Vizita cardinalului Gugerotti ”a dat un impuls pozitiv pentru contacte ulterioare”, se citește în notă, ”un rezultat important al acesteia fiind decizia președintelui Republicii Belarus, ca semn de milostivire și respect față de papă, de a-i grația și elibera pe cei doi preoți catolici care au executat pedepse cu închisoarea”.

O misiune esențialmente religioasă

”Am mers în Belarus”, a explicat prefectul pentru Bisericile Orientale, ”în numele papei, în principal pentru a participa la celebrările centenarului diecezei de Pinsk. A fost o experiență frumoasă pentru că mi-a permis să simt inima spirituală a catolicilor țării”. ”Cealaltă chestiune foarte interesantă”, a continuat cardinalul, ”a fost oportunitatea de a mă întâlni și cu unele autorități pentru a vorbi cu franchețe despre situația internațională, deoarece interesul nostru diplomatic este de a contextualiza întotdeauna o întâlnire, astfel încât aceasta să nu fie doar o cerere, ci și o reflecție asupra unei viziuni globale care poate fi utilă pentru a înțelege cum să ne mișcăm într-un context mai larg”.

Acțiunea diplomatică a Sfântului Scaun

”În acest context, am formulat solicitări care au primit atenție și simțim nevoia să le mulțumim pentru eliberarea celor doi preoți. Sperăm să mergem mai departe cu alte realizări. În acest moment, ceea ce preocupă cel mai mult este tensiunea extrem de mare la frontierele cu Uniunea Europeană”, care reprezintă o situație foarte periculoasă.

Importanța dialogului

Cardinalul Claudio Gugerotti și-a amintit de lunga perioadă petrecută în Belarus ca nunțiu apostolic ca fiind extrem de importantă și formativă, aproape cinci ani, timp în care a trebuit să se confrunte cu tematici extrem de sensibile, atât pe plan internațional, cât și umanitar. ”S-a creat o încredere reciprocă, permițând un dialog deschis, chiar și cu poziții diferite, dar avem întotdeauna garanția că vom fi luați în serios”. ”Și pe plan geopolitic”, a continuat el, ”evidențierea potențialelor contribuții care pot fi aduse unui proces de pacificare este întotdeauna foarte importantă, având în vedere că în acest moment există orice, numai sentiment de pacificare nu”.

Depășirea rănilor trecutului

Referindu-se la călătoria sa în România pentru Liturghia începutului solemn a slujirii arhiepiscopului major greco-catolic, celebrată în catedrala din Blaj, prefectul pentru Bisericile Orientale a subliniat importanța găsirii modalităților de a depăși cele mai dureroase momente din istoria contemporană. ”Aproape toți episcopii români actuali au fost formați la Colegiul Pontifical ”Pio Romeno”, iar calitatea atmosferei educaționale pe care au respirat-o ​​a adus o deschidere care completează cadrul acelei «mărturii a martirilor», care a caracterizat generația precedentă. Memoria martirilor coexistă cu importanța de a privi cu seninătate lumea și stilul de viață de astăzi”.

Relațiile cu lumea ortodoxă

Știm că în timpul comunismului, relațiile dintre greco-catolici și ortodocși au fost întotdeauna tensionate, și din cauza instrumentalizării politice a regimului și a persecuției celor care aleseseră să se unească cu Roma. ”Când regimul a căzut, acestea erau încă subiecte tabu”, încă erau prea multe lucruri ascunse, a explicat cardinalul Gugerotti, care, totuși, a subliniat că lucrurile se schimbă în prezent. Faptul că, la finalul lunii septembrie, președintele Republicii a participat la înmormântarea arhiepiscopului major, cardinalul Lucian Mureșan, ultimul dintre marii mărturisitori ai persecuției, arată că a existat o recunoaștere a nedreptăților suferite de greco-catolici. Recunoașterea explicită a acestui lucru de către președinte a fost un factor de mare importanță. S-a vorbit despre o nedreptate evidentă și despre dorința de fi reparate greșelile. Un alt element este că un reprezentant al patriarhului ortodox a fost întotdeauna prezent la toate aceste evenimente. Episcopii greco-catolici au înțeles că multe dintre bisericile confiscate în timpul comunismului nu vor fi restituite. Este important ca statul să se angajeze să contribuie la construirea noilor edificii necesare. Nu în ultimul rând, pentru prima dată în scrisoarea de felicitare adresată noului arhiepiscop major, Biserica ortodoxă folosește titlul care i se cuvine, Preafericire, care este de altfel și titlul utilizat pentru conducătorul Bisericii ortodoxe.

Schimbări semnificative

Cardinalul Gugerotti a subliniat importanța de a putea înțelege numeroasele semne mici care vin din România: ”Când situația este fluidă, ne cere și să avem ochi proaspeți pentru a putea urma noi căi”. Cardinalul s-a referit, de exemplu, la faptul că ”statul a dedicat anul curent memoriei cardinalului Iuliu Hossu, un mare mărturisitor al credinței, care a fost și el arestat și persecutat de regim. El a fost creat cardinal de sfântul Paul al VI-lea, dar numirea a rămas ”in pectore”, deoarece ar fi implicat îndepărtarea sa din România, iar el a dorit să rămână în slujba Bisericii sale până la moarte. Faptul că personalități de acest calibru devin o emblemă celebrată și onorată public pentru comunitatea națională cu o însemnată majoritate ortodoxă, mi se pare un fapt semnificativ. În plus, cu sprijinul puternic al comunității evreiești locale, inclusiv în cadrul instituțiilor politice”.