Leon XIV în Turcia. Părintele Monge: Un mesaj pentru cei care cred și cei care nu cred

Roberto Paglialonga – Cetatea Vaticanului 
”Faptul că prima călătorie apostolică a papei Leon începe chiar din Turcia cred că este un mesaj extrem de puternic, adresat tuturor celor care cred, nu doar creștinilor, care locuiesc aici”, iar în această privință, ”adevărații oameni de credință, inclusiv din rândul musulmanilor, dau mărturie despre un mare interes pentru cele ce se vor întâmpla, siguri fiind că vor avea răsfrângeri importante în continuarea relațiilor de zi cu zi” cu celelalte confesiuni și religii. Este convingerea exprimată pentru mass-media de la Vatican cu privire la apropiata călătorie a Sfântului Părinte în Turcia de părintele Claudio Monge, din Ordinul Fraților Predicatori (dominican), care trăiește în Turcia de 24 de ani și conduce Centrul pentru dialogul intercultural DoSt-I (Dominican Study Institute) de la Istanbul.

Călătoria papei, un eveniment care ne însuflețește 
”Noi”, afirmă fratele dominican, ”trăim o realitate extrem de mică și, prin urmare, un eveniment cum este o călătorie a papei ne dezmorțește întotdeauna, chiar prin disproporția” dintre importanța sa și ”numărul celor care se declară creștini în această țară”. Pe de altă parte, ”ne simțim onorați și încurajați de faptul că țara noastră continuă să fie privită cu interes”, o ”adevărată Țară Sfântă pentru creștinism, pe lângă faptul că este epicentrul istorico-arheologic mondial, iar astăzi, pivotul esențial pe scena politicii internaționale. De la Paul al VI-lea încoace, practic toți papii au trecut fizic pe aici”, afirmă cu entuziasm părintele dominican. După Paul al VI-lea, care a mers în Turcia în 1967, a fost rândul lui Ioan Paul al II-lea în 1979, apoi al lui Benedict al XVI-lea în 2006 și al papei Francisc în 2014. Singura excepție din aceste decenii o face Ioan Paul I, care a murit în 1978 după doar 33 de zile după ce a fost ales papă.

În acest caz, a continuat preotul dominican, este vorba de o întâlnire care, la drept vorbind, era așteptată pentru că ”papa Bergoglio avea intenția de a veni” - chiar dacă apoi a fost constrâns să renunțe din motive de sănătate - pentru a marca a 1700-a aniversare a Primului Conciliu de la Niceea, care a dus la formularea mărturisirii de credință, a Crezului niceno-constantinopolitan. ”Ne-a impresionat”, a mai spus pr. Monge, ”nu atât faptul că Leon a decis să păstreze un angajament luat de predecesorul său, cât mai ales felul în care el a vrut să personalizeze această vizită prin diferite întâlniri pastorale”. În fine, faptul că la călătoria din Turcia s-a adăugat etapa din Liban, a pus ”o amprentă specială” asupra călătoriei, care dobândește astfel o valoare geopolitică ce se extinde la întreaga regiune.

Actualitatea Primului Conciliu de la Niceea 
Cât privește comunitățile locale, a reluat preotul de la Istanbul, ”noi ne dorim să aibă capacitatea de a exprima o Biserică aflată în ascultare, care să dezvolte această trăsătură în interiorul ei, într-un schimb matur de experiență”. Pentru aceasta, este esențial ”a rezista la ispita unei posturi doar identitare”, o capcană în care cad deseori grupurile minoritare din punct de vedere numeric, pentru că așa ceva, spune preotul, ”ar fi umilitor”. În schimb, aniversarea Primului Conciliu ecumenic din istorie ”are un sens dacă reușim să-i înțelegem importanța și semnificația pentru timpul de față”, evitând să facem din ea ”ceva nostalgic”. În prezent, ca și în secolul al IV-lea, ”există provocarea referitoare la unitatea vizibilă. Aceasta este marea noutate chiar după 1700 de ani”. Convocarea de atunci, care s-a făcut, printre altele, la inițiativa împăratului Constantin, deci a puterii temporale, ”exprima convingerea că unitatea imperiului ar presupune într-un fel necondiționat unitatea credinței”. La o distanță de secole, ”cred că, astăzi, a trăi acest lucru și a-l face să fie o busolă care ne călăuzește către deplina unitate vizibilă a tuturor creștinilor”, după cum spunea Leon al XIV-lea într-un discurs din luna iunie, nu înseamnă a manifesta ”o unitate în uniformitate, ci o unitate înțeleasă ca o diversitate reconciliată”. Este ”o formă reînnoită de a trăi chemarea care vine din Evanghelie”, a mai spus, de la Istanbul, preotul dominican Claudio Monge. Rezumatul amplului interviu, realizat în italiană, poate fi citit integral AICI.

În prima sa călătorie apostolică, Leon al XIV-lea merge în Turcia și Liban în zilele 27 noiembrie – 2 decembrie 2025.

[Traducere, adaptare și editare web: pr. Adrian Dancă].