Papa: Între falsuri și războaie de cuvinte, eu visez la o comunicare care dă speranță

Cetatea Vaticanului – Alessandro De Carolis
Vatican News – 24 ianuarie 2025. Comunicatori blânzi în mijlocul războaielor făcute din cuvinte, care nu de puține ori aprind fitilul războaielor făcute din bombe și sânge. Femei și bărbați asemănători căutătorilor de pepite, de "scântei de bine", de istorisiri care lărgesc inima și generează fraternitate, risipind în același timp indiferența, neîncrederea, ura. Într-un cuvânt, cronicari ai speranței acolo unde aceasta se ascunde. Acesta este "visul" pe care-l are papa Francisc pentru profesioniștii din mass-media în anul jubiliar.

Comunicarea provocată în mod artistic

Papa Francisc vorbește despre acest lucru în mesajul său pentru cea de-a 59-a Zi mondială a comunicațiilor sociale, publicat vineri, 24 ianuarie. Un mesaj care pornește de la o examinare a modalităților actuale de furnizare a informațiilor, care adesea nu sunt deloc creatoare de speranță. Există o comunicare – scrie pontiful –care generează "teamă și disperare, prejudecăți și ranchiună, fanatism și chiar ură". Aceasta "simplifică prea adesea realitatea" reducând-o la sloganuri "pentru a provoca reacții instinctive" sau "folosește cuvintele ca pe o lamă", mergând până la a răspândi "informații false sau deformate în mod artistic pentru a lansa mesaje menite să excite, să provoace, să rănească". Un mod de a se exprima – continuă papa Francisc – care trădează o comunicare bazată pe agresivitate în care, de la talk-show-uri la "războaiele verbale de pe rețelele de socializare", există riscul ca "paradigma competiției, a opoziției" să prevaleze în fiecare moment, până la "manipularea opiniei publice".

Comunicarea care vorbește inimii

În fața acestui scenariu marcat de fenomene îngrijorătoare – nu în ultimul rând ceea ce pontiful numește "împrăștierea programată a atenției", cauzată de sistemele digitale care ne profilează "după logica pieței" și "ne modifică percepția realității" – este necesar, afirmă el cu tărie, să ieșim din logica unei comunicări care trebuie să identifice și apoi să se lanseze împotriva unui "inamic". Speranța, ba chiar "visul" papei Francisc, este în schimb "o comunicare care știe să ne facă tovarăși de drum ai atâtor frați și surori de-ai noștri", care reaprinde "speranța în ei în vremuri atât de tulburi". Care vorbește "inimii", stârnind "nu reacții pasionale de închidere și mânie, ci atitudini de deschidere și prietenie; capabile să pună accentul pe frumusețe și speranță chiar și în situațiile aparent cele mai disperate".

Da la blândețe, nu la "a vorbi unii peste alții"

Paradigma care inspiră viziunea papei Francisc – citim în mesaj – provine din prima scrisoare a sfântului apostol Petru, în care îi îndeamnă pe creștini să fie întotdeauna "gata să răspundă oricui vă cere motivul speranței care este în voi". Un imbold în care pontiful identifică trei mesaje tipice ale comunicării creștine: a ști să "vezi firimiturile de bine ascunse chiar și atunci când totul pare pierdut", a ști să reverberezi frumusețea iubirii lui Dumnezeu și noutatea ei, a ști să comunici cu "blândețe". Visez – adaugă papa Francisc, la "o comunicare care să nu vândă iluzii sau temeri, ci să fie capabilă să dea motive de speranță". Pentru a face acest lucru, indică Sfântul Părinte, "trebuie să ne vindecăm de «bolile» protagonismului și autoreferențialității, să evităm riscul de a vorbi peste noi înșine".

Istorii de viață pline de speranță

Și încadrând și mai mult comunicarea în dimensiunea jubiliară, densă de "implicații sociale" – papa Francisc revine pentru a sugera recurgerea la "povești impregnate de speranță", acele "povești ale binelui" care trebuie "descoperite și istorisite" urmărindu-le "între faldurile cronicii". "Este bine" – scrie pontiful în concluzie –  "să găsim aceste semințe de speranță și să le facem cunoscute. Ajută lumea să fie un pic mai puțin surdă la strigătul celor din urmă, un pic mai puțin indiferentă, un pic mai puțin închisă".