Preacurata Fecioară Maria, în vârful scării albe, pentru a ne conduce la Isus

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș

Vatican News – 8 mai 2025. Rugăciunea a reprezentat un răspuns la apelul papei Leon al XIII-lea, adresat catolicilor, pe care i-a îndemnat la angajare spirituală pentru a înfrunta răul din societate. Suplica a fost recitată pentru prima dată în Vatican, la 8 mai 1915, în Cappella Paolina, de papa Benedict al XV-lea, admirator al operelor lui Bartolo Longo.

Joi, 8 mai a.c., la ora 10.30, în Piața Sanctuarului Pontifical din Pompei, cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor, a prezidat Sfânta Liturghie, urmată, cu începere de la ora 12, de "Suplica" către Preacurata Fecioară Maria.

Explicând că "Suplica" este o însuflețită rugă de implorare, fiind în același timp asumarea unui angajament de viață, cardinalul Re a asigurat că Preacurata Fecioară Maria nu refuză protecția sa celor care o invocă ca pe "Regină a Cerului și a Pământului, Regină a Izbăvirii, Maica și Speranța noastră".

Amintind că rădăcinile devoțiunii mariane își au originea la picioarele Crucii lui Isus, cardinalul Re a evidențiat că Bartolo Longo era conștient de acest lucru și, în rugăciunea sa de implorare ("Suplica"), ne îndeamnă să invocăm mijlocirea Preacuratei Fecioare Mariei chemând-o "avocata noastră", "speranța noastră", de la care cerem milostivire.

Sanctuarul, un loc de rugăciune, înconjurat de un mare spațiu de fraternitate

Evocând figura Fericitului Bartolo Longo, decanul Colegiului Cardinalilor a spus: "Aici, la Pompei, totul vorbește despre Bartolo Longo, un mare iubitor al Maicii Domnului și, totodată, deosebit de activ în domeniul social, el dedicându-se ajutorării celor săraci și nevoiași. În jurul Sanctuarului din Pompei, el a vrut să creeze o adevărată citadelă a carității.

Cu trecerea timpului, apreciem din ce în ce mai mult marea intuiție avută de Bartolo Longo. El simțea în inima sa că nu se poate construi un sanctuar pentru a ne ruga Fecioarei Maria fără a-l înconjura cu un mare spațiu de fraternitate în care săracii, copiii orfani, cei abandonați, copiii deținuților să se simtă ca acasă sub protecția Preacuratei Fecioare Maria".

Prelatul a subliniat că "nicio creatură nu a avut o apropiere și o legătură cu Dumnezeu precum Preacurata Fecioară Maria, care este prezentă la toate momentele decisive ale istoriei mântuirii". "Sfânta Fecioară Maria" – a continuat – "se află în centrul misterului Întrupării: Fiul lui Dumnezeu a devenit om prin nașterea din Preacurata. Noi L-am primit de la Ea. Dumnezeu, în planurile sale misterioase, a ales această cale pentru ca Domnul Cristos să vină la noi ca un om adevărat, iar noi nu putem găsi o cale mai bună de a ajunge la El decât prin Fecioara Maria".

Cardinalul a amintit că în "Fioretti" (Florilegiul Faptelor Minunate ale Sfântului Francisc) citim despre un vis în care el vorbește despre viziunea a două scări care urcau de pe pământ spre cer. "Prima" – a amintit –  "era de culoare roșie, iar în vârf se afla Isus care îi invita pe frați să urce, însă frații, după câteva încercări, cădeau la pământ și renunțau, considerând că încercarea era peste puterile lor. Sfântul Francisc le-a spus apoi să urce pe a doua scară, de culoare albă, în vârful căreia se afla Fecioara Maria care, cu gesturi pline de afecțiune, îi încuraja să urce. Această scară s-a dovedit a fi mai ușoară pentru frați, care au ajuns cu ușurință în vârf, unde Preacurata i-a întâmpinat cu o îmbrățișare puternică, conducând-i apoi la Isus".