Papa. Zilele de vară, un moment providențial de trăire a intimității cu Dumnezeu

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș

Vatican News – 20 iulie 2025. Ospitalitatea, slujirea și ascultarea s-au aflat în centrul omiliei papei Leon al XIV-lea din cadrul Sfintei Liturghii celebrată duminică, 20 iulie, în cursul dimineții, în catedrala din Albano. Pontiful și-a exprimat bucuria de a se afla în mijlocul comunității Diecezei de Albano, al cărei titular era în calitate de cardinal. Numirea cardinalului Robert Francis Prevost ca titular al diecezei de Albano a avut loc în februarie 2025, cu puțin înainte de alegerea sa la Scaunul lui Petru, pe 8 mai 2025, când a devenit papa Leon al XIV-lea. De aceea, la începutul omiliei, pontiful a adăugat: "După cum știți, trebuia să ajung pe 12 mai, dar Duhul Sfânt a decis altfel. Dar sunt cu adevărat fericit și, cu acest spirit de fraternitate, cu această bucurie creștină, vă salut pe toți cei prezenți aici... ". Așadar, cardinalul Robert Francis Prevost nu a putut merge la Albano pentru a se întâlni cu comunitatea Diecezei suburbicară de Albano, pe 12 mai, cu prilejul patronului spiritual, sfântul Pancrațiu, dar a venit acum, pe 20 iulie, în calitate de pontif.

Ospitalitatea, slujirea și ascultarea

Vorbind despre tihna necesară pentru a stabili cu Dumnezeu o frumoasă relație de prietenie, despre acea liniște și seninătate care ne fac disponibili întâlnirii cu Dumnezeu, prin rugăciune și meditație, prin contemplarea creației, Sfântul Părinte a subliniat importanța verii, a perioadei de concediu, care ne-ar putea ajuta în stabilirea sau în recuperarea relației noastre cu Dumnezeu, a unei frumoase relații de prietenie și încredere profundă.

Exprimându-și bucuria de celebra Sfânta Liturghie în catedrala din Albano, pontiful s-a oprit asupra celor trei aspecte despre care ne vorbesc prima lectură (Gen 18, 1-10) și Evanghelia (Lc 10, 38-42) din liturgia duminicii a 16-a de peste an: ospitalitatea, slujirea și ascultarea

Ospitalitate și încredere

Cu referire la prima lectură, papa Leon a reliefat că "Dumnezeu alege calea ospitalității pentru a-i întâlni pe Sara și Avraam și pentru a le anunța darul fecundității, pe care îl doreau și în care nu mai sperau" și, oprindu-se asupra modului în care Dumnezeu alege să-i viziteze din nou, a spus: "După atâtea momente de har în care îi vizitase deja, El se întoarce să le bată la ușă, cerându-le ospitalitate și încredere. Iar cuplul în vârstă răspunde pozitiv, neștiind încă ce urmează. Ei recunosc în vizitatorii misterioși binecuvântarea sa, însăși prezența sa. Îi oferă ceea ce au: mâncare, companie, slujire, umbra unui copac. Ei primesc promisiunea unei noi vieți și a unor urmași".

Slujirea și ascultarea, dimensiuni gemene ale ospitalității

Oprindu-se asupra Evangheliei, după sfântul Luca, capitolul 10, în care Isus apare ca oaspete în casa Martei și a Mariei, papa Leon a explicat că, și de această dată, Dumnezeu se prezintă ca oaspete, spunând: "El nu este un străin: este în casa unor prieteni, iar atmosfera este una de sărbătoare. Una dintre surori îl întâmpină cu mii de atenții, în timp ce cealaltă îl ascultă stând la picioarele lui, cu atitudinea tipică a ucenicului față de maestru. După cum știm, la plângerile celei dintâi, care ar dori un ajutor în chestiuni practice, Isus îi răspunde invitând-o să aprecieze valoarea ascultării (cf. Lc 10:41-42)".

Să facem loc tăcerii, pentru a-l asculta pe Tatăl

"Cu toate acestea" – a continuat pontiful – "ar fi greșit să vedem aceste două atitudini ca fiind opuse una alteia, precum și să facem comparații de merit între cele două femei. Slujirea și ascultarea sunt, de fapt, dimensiuni gemene ale ospitalității. În primul rând, în relația noastră cu Dumnezeu. Dacă este într-adevăr important să ne trăim credința în concretețea acțiunii și în fidelitatea față de îndatoririle noastre, în funcție de statutul și vocația fiecăruia, este de asemenea fundamental să o facem pornind de la meditația asupra Cuvântului lui Dumnezeu și de la atenția față de ceea ce Duhul Sfânt sugerează inimii noastre, rezervând, în acest scop, momente de tăcere și rugăciune, momente în care, reducând la tăcere zgomotul și distracțiile, ne reculegem în fața Lui și ne adunăm în noi înșine. Aceasta este o dimensiune a vieții creștine pe care trebuie să o recuperăm în mod deosebit astăzi, atât ca valoare personală și comunitară, cât și ca semn profetic pentru timpurile noastre: să facem loc tăcerii, pentru a-l asculta pe Tatăl care vorbește și vede în ascuns (Mt 6,6)."

Pontiful a spus că, în acest scop, "zilele de vară pot fi un moment providențial în care să experimentăm cât de frumoasă și importantă este intimitatea cu Dumnezeu și cum ne poate ajuta, de asemenea, să fim mai deschiși și mai primitori unii față de alții".

Pontiful ne-a îndemnat să profităm de aceste zile, în care avem mai mult timp liber, atât pentru a ne reculege în rugăciune și a medita, cât și pentru a ne întâlni, a ne deplasa și a schimba vizite, spunând: "Să profităm de ele pentru a savura, venind din vârtejul obligațiilor și al grijilor, câteva momente de liniște și reculegere, precum și pentru a împărtăși, mergând undeva, bucuria de a ne revedea – în ceea ce mă privește, aici, astăzi – să facem din ele o ocazie de a avea grijă unii de alții, de a face schimb de experiențe și idei, de a ne oferi reciproc înțelegere și sfaturi: acest lucru ne face să ne simțim iubiți și toți avem nevoie de aceasta. Să facem acest lucru cu curaj. În acest fel, vom promova, în solidaritate și în împărtășirea credinței și a vieții, o cultură a păcii, ajutându-i și pe cei din jurul nostru să depășească diviziunile și ostilitatea și să construiască comuniunea: între oameni, între popoare, între religii. "