Papa

Papa, universităților catolice: Fiți un itinerar al minții către Dumnezeu

În mesajul său pentru deschiderea celei de-a 28-a adunări generale a Federației Internaționale a Universităților Catolice din Guadalajara, Mexic, papa Leon al XIV-lea le invită să devină ”un intinerar al minții către Dumnezeu” și către Cristos-Înțelepciune, ”Adevărul întrupat”, conform Sfântului Toma de Aquino. Pentru că, pentru a întâlni alte școli ale cunoașterii, ”nu trebuie să ne distanțăm de Cristos, nici să relativizăm locul său unic și potrivit”.

Alessandro Di Bussolo – Cetatea Vaticanului

Universitățile catolice sunt chemate să devină ”un itinerar al minții către Dumnezeu”, deoarece, așa cum înțelegea Sfântul Toma de Aquino, ”Înțelepciunea lui Cristos conține, în același timp, ceea ce este cel mai propriu credinței noastre și ceea ce este cel mai universal inteligenței umane”. Și tocmai din acest motiv, înțelepciunea, înțeleasă în acest fel, ”este locul natural al întâlnirii și dialogului cu toate culturile și toate formele de gândire”. Papa Leon al XIV-lea a subliniat acest lucru în mesajul său, în spaniolă, adresat participanților la cea de-a 28-a adunare generală a Federației Internaționale a Universităților Catolice (FIUC), care a început luni, 28 iulie a.c., la Guadalajara, Mexic. Găzduită de Universitatea din ”Valle de Atemajac (Univa)”, întâlnirea va continua până la 1 august și celebrează centenarul FIUC, reflectând asupra temei ”Universitățile catolice, coregrafe ale cunoașterii”.

Universitățile catolice, ”un itinerar al minții către Dumnezeu”

Papa o numește ”o expresie foarte frumoasă, care invită la armonie, unitate, dinamism și bucurie”. Dar în acest context, continuă el, ”trebuie să ne întrebăm ce muzică urmăm”.

”În timpul nostru, poate mai mult decât în alte epoci, ”cântecele de sirenă” sunt din abundanță, atrăgând prin noutatea lor, popularitatea lor sau, în alte ocazii, pentru aparenta siguranță pe care o inspiră. Însă, dincolo de astfel de impresii, superficiale în sine, universitățile catolice sunt chemate să devină ”un itinerar al minții către Dumnezeu”.

”Aceasta”, amintește papa Leon al XIV-lea, ”este o expresie potrivită a Sfântului Bonaventura, care ne permite să realizăm în noi înșine îndemnul oportun al Sfântului Augustin”, care scrie că sufletul uman ”în sine nu are lumină”, iar rădăcina înțelepciunii se află în ”regiunea adevărului imuabil: îndepărtându-se de această regiune, sufletul se întunecă; apropiindu-se de ea, se luminează”.

Mediul universitar și acțiunea Bisericii

Mediul universitar, cu dialogul său caracteristic între diferite concepții despre lume, continuă pontiful, ”nu este străin de ființa și acțiunea Bisericii”. Acest lucru este demonstrat de experiența primilor creștini, ”deja la începuturile evanghelizării”... ei au perceput clar că Vestea cea Bună nu putea fi proclamată fără a clarifica în ce măsură era compatibilă cu alte moduri de a vedea lumea și cu alte perspective asupra sensului de a fi om și de a trăi în societate.

Cristos lipsea din cunoașterea lumii clasice

În acest sens, papa Leon al XIV-lea definește întrebarea pe care Sfântul Paul o pune creștinilor din Roma ca fiind importantă, ”invitându-i să compare stilul lor de viață actual cu cel anterior: «Dar ce rod aveaţi atunci? Acum vă ruşinaţi de acele lucruri, de vreme ce sfârşitul lor este moartea»”. Rezultatul întregului raționament al lumii clasice, subliniază papa, este rezumat în cuvântul ”moarte”. Deoarece le lipsea Cristos, ”Cuvântul și Înțelepciunea Tatălui; lipsea Cel prin care și pentru care au fost create toate lucrurile”.

Cristos nu apare ca un străin discursului rațional, ci mai degrabă ca o cheie care dă sens și armonie tuturor gândurilor noastre, tuturor dorințelor noastre și tuturor planurilor noastre de a îmbunătăți viața prezentă și de a da scop și transcendență strădaniei umane.

Să nu ne îndepărtăm de Cristos pentru a dialoga cu alte culturi

Astfel, conform papei Leon al XIV-lea, Sfântul Toma de Aquino a înțeles bine ”că în Cristos-Înțelepciune există, în același timp, ceea ce este cel mai propriu credinței noastre și ceea ce este cel mai universal inteligenței umane și, tocmai din acest motiv, înțelepciunea, astfel înțeleasă, este locul natural al întâlnirii și al dialogului cu toate culturile și toate formele de gândire”. Astfel, Sfântul Toma scrie că înțelepciunea, fie ea ”capacitate intelectuală sau dar [de la Dumnezeu], privește în primul rând divinul”.

”Prin urmare, nu trebuie să ne îndepărtăm de Cristos, nici să relativizăm locul său unic și propriu, pentru a conversa respectuos și rodnic cu alte școli de cunoaștere, atât vechi, cât și recente”.

Cristos-Înțelepciune, impuls pentru o nouă evanghelizare

Ultima speranță a pontifului, înainte de binecuvântarea sa, este ca, ”Cristos-Înțelepciunea – Adevărul întrupat, care atrage lumea spre sine – să fie busola care călăuzește lucrarea instituțiilor universitare pe care le prezidați și cunoașterea iubitoare a sa, să constituie impulsul pentru o nouă evanghelizare în cadrul învățământului superior catolic”.

Ziua de deschidere a Adunării Generale FIUC

Ceremonia de deschidere a fost introdusă de Isabel Capeloa Gil, președinta FIUC, rectorul Universității Catolice Portugheze; Ramirez Yanez, rectorul Univa; cardinalul José Francisco Robles Ortega, arhiepiscop de Guadalajara; și cardinalul José Tolentino de Mendonca, prefectul Departamentului pentru Cultură și Educație. Prelegerea de deschidere despre diplomația academică a fost susținută de arhiepiscopul Paul R. Gallagher, secretar pentru Relațiile cu Statele și Organizațiile Internaționale. Acesta a fost însoțit de arhiepiscopul Joseph Spiteri, nunțiul apostolic în Mexic; Miriam Coronel Ferrer, fost negociator-șef în procesul de pace din Filipine și membru al Grupului de experți seniori pentru mediere al Națiunilor Unite; și François Mabille, secretar general al FIUC.