Leon XIV: Imitarea virtuților Fecioarei Maria, adevărata devoțiune mariană

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă 
12 octombrie 2025 – Vatican News. ”La acest Jubileu al spiritualității mariane, privirea noastră de credincioși caută în Fecioara Maria călăuza pelerinajului nostru în speranță, privind la virtuțile ei umane și evanghelice, a căror imitare constituie cea mai autentică devoțiune mariană (cf. Lumen gentium, 65 și 67)”: a spus papa Leon al XIV-lea la Veghea de rugăciune mariană pentru pace prezidată în seara de sâmbătă, 11 octombrie a.c., în Piața San Pietro, cu participarea a peste 30.000 de pelerini care au venit pentru Jubileul spiritualității mariane.

O mare emoție, exprimată prin aplauze și nu puțini ochi înlăcrimați, a trezit aducerea în mijlocul pelerinilor a cunoscutei imagini a Fecioarei Maria de la Fatima, care a fost așezată pe esplanada bazilicii. În prima parte a momentului de rugăciune, papa a condus rozariul, la care au fost contemplate misterele lui Cristos – mai precis, cele de bucurie – iar după anunțarea respectivelor mistere, s-a proclamat câte o lectură biblică, însoțită de o meditație din magisteriul Bisericii. Litania lauretană a precedat alocuțiunea Sfântului Părinte. În a doua și ultima parte a avut loc expunerea și adorația Preasfântului Sacrament, în fața căruia s-au înălțat diferite intenții de rugăciune în engleză, polonă, germană, chineză și arabă, iar la finalul veghii de rugăciune, papa a binecuvântat adunarea cu Preasfântul Sacrament.

”În această seară”, a spus pontiful în alocuțiunea sa, ”ne-am recules în rugăciune împreună cu Maria, mama lui Isus, așa cum obișnuia să facă prima Biserică de la Ierusalim (Fap 1,14). Cu toții împreună, cu stăruință și cu o singură inimă, nu încetăm să mijlocim pentru pace, darul lui Dumnezeu care trebuie să devină o cucerire a noastră și un angajament al nostru”.

Imitarea virtuților umane și evanghelice ale Sfintei Fecioare Maria, a subliniat papa Leon al XIV-lea, constituie ”cea mai autentică devoțiune mariană” (Lumen gentium, 65 și 67). ”Asemenea ei, prima dintre cei care cred, vrem să fim”, a spus papa, ”sânul primitor al Celui preaînalt, «cortul smerit al Cuvântului, mișcat numai de adierile Spiritului» (sf. Ioan Paul II, Angelus, 15 august 1988). Asemenea ei, prima dintre discipoli, cerem darul unei inimi care ascultă și devine o fărâmă de cosmos ospitalieră. Prin intermediul ei, Femeie îndurerată, tare și credincioasă, îi cerem să ne dobândească darul compasiunii față de orice frate și soră care suferă și față de toate făpturile”.

”La jubileul spiritualității mariane”, a reluat papa, ”speranța noastră se luminează cu lumina blândă și perseverentă a cuvintelor Mariei pe care ni le relatează Evanghelia. Dintre toate acestea, sunt prețioase ultimele cuvinte, rostite la nunta din Cana când, arătându-l pe Isus, spune servitorilor: «Faceți tot ce vă va spune!» (In 2,5). După aceea, ea nu va mai vorbi. Aceste cuvinte, așadar, care se prezintă ca un testament, trebuie să le fie foarte dragi fiilor, ca orice testament al unei mame”.

”Iar dintre cuvintele lui Isus pe care nu vrem să le pierdem”, a spus Sfântul Părinte, ”unul răsună în mod special astăzi, la această veghe de rugăciune pentru pace. Este cuvântul pe care i-l spune lui Petru în Grădina măslinilor: Pune-ți sabia în teacă! (In 18,11). Dezarmează mâna și, mai înainte, inima. După cum am avut posibilitatea să amintesc cu alte ocazii, pacea este dezarmată și dezarmantă. Nu înseamnă descurajare, ci fraternitate; nu este un ultimatum, ci un dialog. Nu va veni ca rezultat al victoriei asupra dușmanului, ci ca rod al semănării de dreptate și al iertării curajoase. Pune-ți sabia în teacă este cuvântul adresat celor puternici ai lumii, celor care conduc soarta popoarelor: să aveți îndrăzneala dezarmării! În același timp, cuvântul este adresat fiecăruia dintre noi ca să ne facă tot mai conștienți că pentru nicio idee, credință ori politică nu putem să ucidem. Ceea ce trebuie dezarmat mai întâi este inima, pentru că dacă pacea nu este în noi, nu vom dărui pace”.

”Mai marii lumii”, a observat papa în alocuțiune, ”își construiesc imperii prin putere și bani (cf. Mt 20,25; Mc 10,42), însă voi nu fiți așa (Lc 22,26). Dumnezeu nu face așa: Învățătorul nu are tronuri, dar se încinge cu un ștergar și se pune în genunchi la picioarele fiecăruia. Imperiul său este puținul spațiu care ajunge cât să spele picioarele prietenilor săi și să aibă grijă de ei”.

La finalul alocuțiunii, papa a amintit de cuvintele lui Isus care spune ”Ferice de voi, făcătorii de pace” (cf. Mt 5,9). ”Dumnezeu”, a subliniat pontiful, ”dăruiește bucurie celui care aduce iubire în lume, bucurie celor care, în locul victoriei asupra dușmanului, preferă pacea cu el. Curaj, înainte, la drum, voi care construiți condiții pentru un viitor de pace, în dreptate și iertare; fiți blânzi și hotărâți, nu vă descurajați. Pacea este un drum și Dumnezeu merge pe acest drum împreună cu voi. Domnul creează și răspândește pace prin prietenii săi care sunt pacificați în inimă, care devin la rândul lor pacificatori și instrumente ale păcii sale”.

Alocuțiunea papei s-a încheiat cu o rugăciune adresată Fecioarei Maria, mama lui Isus și mama noastră, femeie pacificată lăuntric și regină a păcii.