Leon XIV: Cine îl iubește pe Dumnezeu nu poate disprețui făpturile sale
Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
2 octombrie 2025 – Vatican News. ”Dacă cineva este cu adevărat eroic printre noi în această după-amiază, sunteți voi toți, cei care lucrați împreună pentru a marca o diferență”: a spus spontan papa Leon al XIV-lea la începutul amplului discurs pe care l-a prezentat în după-amiaza de miercuri, 1 octombrie a.c., la simpozionul ”Raising Hope”, organizat la Centrul ”Mariapoli” din Castel Gandolfo pentru a marca a zecea aniversare a enciclicei papei Francisc ”Laudato si” despre îngrijirea casei comune. Printre participanți, se aflau numeroși membri ai mișcării ”Laudato si”, care încă de la început a însoțit răspândirea și implementarea mesajului papei Francisc.
Impactul enciclicei aniversate, a observat papa Leon al XIV-lea, a generat numeroase urmări în interiorul Bisericii catolice, în rândul persoanelor de bună voință, dar și între liderii internaționali, în mediile ecumenice și la nivelul dialogului interreligios, iar limbajul ”grijii pentru casa comună” a fost încorporat în dezbaterile academice, științifice și politice. Acest impact dovedește că ”îngrijorările și recomandările papei Francisc au fost apreciate și receptate nu doar de catolici”, în special analiza situației (cap. 1), propunerea unei paradigme de ecologie integrală (cap. 4), îndemnul stăruitor la dialog (cap. 5) și apelul la o abordare comună a cauzele profunde ale problemelor (cf. nr. 13). ”Îi mulțumim Tatălui nostru, care este în ceruri”, a spus Leon al XIV-lea, ”pentru acest dar și această moștenire a papei Francisc. Este vorba, într-adevăr, de provocări care astăzi sunt mai actuale decât erau în urmă cu zece ani. Sunt provocări de ordin social și politic și, mai înainte, de ordin spiritual, care cer o convertire”.
Vorbind, apoi, despre ”ceea ce rămâne de făcut” după faza inițială de înțelegere a enciclicei și după cea de implementare a acesteia, Leon al XIV-lea a spus că ”astăzi devine tot mai necesar să ne întoarcem la inimă”, înțeleasă nu doar ca ”centru al sentimentelor și emoțiilor”, dar și ca ”sediu al libertății”. ”Numai printr-o întoarcere la inimă”, a subliniat pontiful, ”se poate întâmpla o adevărată convertire ecologică. Este necesar a trece de la a culege datele la a avea grijă; de la discursuri despre mediu la o convertire ecologică ce transformă stilul de viață personală și comunitară. Pentru cel care are credință, este vorba de o convertire care nu diferă de cea care ne orientează către Dumnezeul cel viu, pentru că nu se poate să-l iubești pe Dumnezeu, care nu se vede, disprețuind făpturile sale și nu ne putem numi discipoli ai lui Isus Cristos fără a participa la privirea sa asupra creației și la grija sa față de ceea ce este fragil și rănit”.
Preluând mesajul sfântului Francisc din Assisi și al enciclicei ”Laudato si”, papa a îndemnat la o ”creștere în patru direcții: cu Dumnezeu, cu ceilalți, cu natura și cu sine însuși, într-o atitudine constantă de convertire”. ”Suntem o unică familie, cu un Tată comun care face să răsară soarele și să cadă ploaia asupra tuturor (cf. Mt 5,45); locuim pe aceeași planetă, de care trebuie să avem grijă împreună. Reînnoiesc, așadar, un apel vibrant la unitate în jurul ecologiei integrale și pentru pace”. ”Societatea, prin organizațiile non guvernamentale și asociațiile intermedii”, a subliniat pontiful, ”trebuie să facă presiuni asupra guvernelor pentru ca acestea să dezvolte norme, proceduri și controale mai riguroase. Dacă cetățenii nu veghează asupra puterii politice naționale, regionale și municipale, nu este posibilă contrastarea daunelor de mediu”.
La finalul discursului, papa și-a exprimat urarea ca următoarele summit-uri internaționale – precum COP30 – ”să asculte strigătul Terrei și strigătul săracilor, strigătul familiilor, al popoarelor indigene, al migranților involuntari și al oamenilor care au credință din lumea întreagă. În același timp, îi încurajez pe toți, mai ales pe tineri, părinți și pe cei care lucrează în administrațiile locale și naționale și în diferite instituții să ofere propria contribuție la această provocare culturală, spirituală și educațională (Laudato si, nr. 202), urmărind întotdeauna și cu tenacitate binele comun. Nu există spațiu pentru indiferență, nici pentru resemnare”. ”Dumnezeu”, a spus pontiful, ”ne va întreba dacă am cultivat și îngrijit bine această lume pe care El a creat-o (cf. Gn 2,15) în beneficiul tuturor și al generațiilor viitoare și dacă am avut grijă de frații noștri și de surorile noastre (cf. Gn 4,9; In 13,24). Ce-i vom răspunde?”.
