Leon XIV. Filosofia, chemată să arate demnitatea omului și deosebirea dintre bine și rău
Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă
11 octombrie 2025 – Vatican News. Leon al XIV-lea a transmis un mesaj participanților la congresul internațional de filosofie ”Contribuții la culturi: filosofie, creștinism și America Latină”, organizat în aceste zile de Universitatea catolică ”Nuestra Señora de la Asunción” (Paraguay), în contextul manifestărilor programate pentru ”Săptămâna filosofiei”.
Participanții la congres, notează pontiful, și-au propus să ofere un spațiu ”de întâlnire, diagnostic, dialog și proiectare” în care ”să analizeze rolul și semnificația gândirii filosofice creștine în configurarea culturală a continentului pentru ca, pornind de la credință, să lumineze provocările contemporane”.
”Gândirea filosofică devine în acest fel un spațiu privilegiat de întâlnire cu cei care nu împărtășesc darul credinței”, afirmă papa în mesaj. ”Știu din experiență că necredința este legată de obicei de o serie de prejudecăți istorice, filosofice și de altă natură. Fără a reduce filosofia la un simplu instrument apologetic, este imens binele pe care un filosof care are credință îl poate îndeplini prin mărturia lui de viață și prin ceea ce ne încurajează apostolul Petru: Sfinţiţi-l pe Domnul Cristos în inimile voastre, gata oricând să daţi răspuns oricui vă cere cont de speranţa voastră (1 Pt 3,15)”.
Sfântul Augustin, notează papa în mesaj, sublinia că «oricine consideră că filosofia trebuie evitată la modul absolut pretinde că noi nu iubim înțelepciunea» (De ordine, I, 11.32). De aceea, a reluat pontiful, ”cel care crede nu ar trebui să rămână distant de ceea ce propun diferitele școli filosofice, ci să intre în dialog cu acestea pornind de la Sfânta Scriptură”.
În același timp, continuă Leon al XIV-lea, ”nu trebuie să uităm că filosofia, fiind o îndatorire îndrăzneață a inteligenței umane, poate să se înalțe pe culmile care luminează și înnobilează dar, în același timp, poate să coboare în abisurile obscure ale pesimismului, mizantropiei și relativismului, acolo unde rațiunea, închisă la lumina credinței, devine o umbră a ei înseși. Nu tot ceea ce se înveșmântează cu denumirea de rațional ori filosofic posedă în sine o valoare identică: fecunditatea ei se măsoară pe baza conformității cu adevărul ființei și a deschiderii ei la harul care luminează inteligența. Cu o empatie genuină față de toți, trebuie să oferim contribuția noastră pentru ca nobila îndatorire de a filosofa să reveleze mai mult și mai bine demnitatea omului creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, deosebirea clară dintre bine și rău și fascinanta structură a realului care conduce la Creator și Răscumpărător”.
”Gânditorul creștin”, subliniază pontiful, ”este chemat să fie un pro-memoria viu al vocației filosofice autentice de căutare onestă și perseverentă a Înțelepciunii. În timpuri în care multe lucruri și chiar persoanele sunt văzute ca realități ce pot fi rebutate și în care multiplicarea progreselor tehnologice pare să lase în penumbră problemele cele mai transcendente, filosofia are mult de chestionat și mult de oferit, în dialogul dintre credință și rațiune și dintre Biserică și lume. (...) Fără îndoială, filosofia, mai mult prin întrebările decât prin răspunsurile ei, ne permite să analizăm nucleul valorilor și al defectelor prezente în orice popor. În această privință, munca filosofilor care au credință nu se poate limita să proclame, chiar dacă o face într-un limbaj elaborat, ceea ce este exclusiv pentru cultura proprie. Scopul, în acest sens, nu poate să fie cultura. Sfântul Augustin afirmă că nu trebuie să iubim adevărul pentru că l-am cunoscut prin intermediul vreunui înțelept ori filosof, «ci pentru că este adevărul, chiar dacă niciunul din acei filosofi nu l-ar fi cunoscut» (Scrisoare către Dioscorus [Epistola 118], IV, 26). Dimpotrivă, este necesar ca, fără a pierde din vedere bogățiile culturale, acești gânditori să ne ajute să le situăm în ansamblul marilor tradiții ale gândirii. În acest fel, contribuția lor va fi magnifică și dacă, mai departe, episcopii, preoții și misionarii care sunt chemați să ducă Vestea cea bună vor fi formați cu această cunoaștere, mesajul mântuirii se va transmite cu un limbaj mai comprehensibil și pertinent pentru toți”.
