Interioritate, unitate, iubire și bucurie, "pietrele de temelie" în misiunea de educatori

Cetatea Vaticanului – A. Mărtinaș
Vatican News – 31 octombrie 2025. Amintind că a fost profesor în instituțiile de învățământ ale Ordinului Sfântului Augustin, pontiful a spus că ar dori ca interioritatea, unitatea, iubirea și bucuria să devină "pietrele de temelie ale unui drum pe care îl putem parcurge împreună, făcând din această întâlnire începutul unui parcurs comun de creștere și îmbogățire reciprocă".

Binele persoanei în centrul transmiterii cunoștințelor

Oprindu-se asupra trăsăturilor de Mamă și Învățătoare ale Bisericii (cf. Sfântul Ioan al XXIII-lea, Scrisoarea enciclică Mater et Magistra, 15 mai 1961, 1), Sfântul Părinte a evidențiat contribuția instituțiilor de învățământ catolice, spunând: «Datorită constelației luminoase de carisme, metodologii, pedagogii și experiențe pe care le reprezentați și datorită angajamentului vostru "polifonic" în Biserică, în dieceze, congregații, institute religioase, asociații și mișcări, voi garantați o educație adecvată pentru milioane de tineri, păstrând întotdeauna binele persoanei în centrul transmiterii cunoștințelor umaniste și științifice».

Adevăratul Învățător se află în interior

Cu referire la primul aspect – interioritatea – papa Leon a făcut din nou trimitere la sfântul Augustin care spunea că "sunetul cuvintelor noastre ajunge la urechi, dar adevăratul învățător se află în interior" (In Epistolam Ioannis ad Parthos Tractatus 3,13), adăugând: "Cei pe care Duhul nu-i învață în interior pleacă fără să fi învățat nimic" (ibid.) «El» – a continuat – «ne reamintește astfel că este o greșeală să credem că cuvintele frumoase sau sălile de clasă, laboratoarele și bibliotecile bune sunt suficiente pentru a preda. Acestea sunt doar mijloace și spații fizice, cu siguranță utile, dar Învățătorul se află în interior. Adevărul nu circulă prin sunete, pereți și coridoare, ci în întâlnirea profundă dintre oameni, fără de care orice propunere educațională este sortită eșecului.

Trăim într-o lume dominată de ecrane și de filtre tehnologice adesea superficiale, în care elevii au nevoie de ajutor pentru a intra în contact cu sinele lor interior. Și nu numai ei. Chiar și pentru educatori, care sunt adesea obosiți și supraîncărcați cu sarcini birocratice, există riscul real de a uita ceea ce sfântul John Henry Newman a rezumat cu expresia: cor ad cor loquitur („inima vorbește inimii”) și ceea ce sfântul Augustin a recomandat, spunând: "Nu te uita în afară. Întoarce-te la tine însuți. Adevărul se află în tine" (De vera religione, 39, 72).  Aceste expresii ne îndeamnă să privim educația ca pe un drum pe care profesorii și elevii îl parcurg împreună (cf. sfântul Ioan Paul al II-lea, Constituția apostolică Ex corde Ecclesiae, 15 august 1990, 1), conștienți că nu căutăm în zadar, dar, în același timp, că trebuie să continuăm să căutăm chiar și după ce am găsit. Numai acest efort umil și comun – care în contextul școlar ia forma unui proiect educațional – poate apropia elevii și profesorii de adevăr.»

Numai în Cristos găsim cu adevărat unitatea

Legat de cel de-al doilea aspect esențial pentru educație – unitatea – papa Leon a amintit că  motto-ul său este: In Illo uno unum, precizând: «Aceasta este, de asemenea, o expresie augustiniană (cf. Ennaratio in Psalmum 127, 3), care ne amintește că numai în Cristos găsim cu adevărat unitatea, ca membri uniți cu Capul și ca tovarăși în călătoria învățării continue în viață. Această dimensiune de a fi  "împreună", constant prezentă în scrierile sfântului Augustin, este fundamentală în contextul educațional, ca o provocare de a ne "decentra" și ca un stimulent pentru a crește. Din acest motiv, am decis să preiau și să actualizez proiectul Pactului Educațional Global, care a fost una dintre viziunile profetice ale venerabilului meu predecesor, papa Francisc.

La urma urmei, așa cum ne învață Învățătorul din Hippona, ființa noastră nu ne aparține: "Sufletul tău", spune el, "nu mai este al tău, ci aparține tuturor fraților și surorilor tale" (Ep. 243, 4, 6). Și dacă acest lucru este adevărat în sens general, este cu atât mai adevărat în reciprocitatea tipică proceselor educaționale, în care împărtășirea cunoștințelor nu poate fi văzută decât ca un mare act de iubire.»

Împărtășirea cunoștințelor nu este suficientă; pentru a preda este nevoie de iubire

Cu privire la cel de-al treilea cuvânt cheie  – iubirea  – făcând referire tot la sfântul Augustin, care reflecta în această privință, spunând: "Iubirea lui Dumnezeu este prima poruncă, iubirea aproapelui este prima practică" (In Evangelium Ioannis Tractatus 17, 8), pontiful a spus: «În domeniul educației, fiecare dintre noi ar putea să se întrebe ce angajament își asumă pentru a răspunde nevoilor cele mai urgente, ce eforturi depune pentru a construi punți de dialog și pace, chiar și în cadrul comunităților didactice, ce capacitate are de a depăși prejudecățile sau viziunile limitate, ce deschidere are în procesele de co-învățare, ce eforturi depune pentru a răspunde nevoilor celor mai fragili, săraci și excluși. Împărtășirea cunoștințelor nu este suficientă pentru a preda: este nevoie de iubire. Numai astfel va fi fructuoasă pentru cei care o primesc, în sine și, mai presus de toate, pentru caritatea pe care o transmite. Predarea nu poate fi niciodată separată de iubire, iar o dificultate actuală în societățile noastre este că nu mai știm să apreciem suficient marea contribuție pe care profesorii și educatorii o aduc comunității în acest sens. Dar să fim atenți: a afecta rolul social și cultural al educatorilor înseamnă a ipoteca propriul nostru viitor, iar o criză în transmiterea cunoștințelor aduce cu sine o criză a speranței.»

Adevărații profesori educă cu zâmbetul pe buze

Cel de-al patrulea cuvânt cheie – bucuria – a fost descris astfel de Sfântul Părinte: «Ultimul cuvânt cheie este bucuria. Adevărații profesori educă cu zâmbetul pe buze, iar scopul lor este să aducă zâmbete în sufletele elevilor lor. Astăzi, în contextul nostru educațional, este îngrijorător să vedem simptomele unei fragilități interioare răspândite la toate vârstele. Nu putem închide ochii la aceste strigăte silențioase de ajutor; dimpotrivă, trebuie să ne străduim să identificăm cauzele care stau la baza lor. Inteligența artificială, în special, cu cunoștințele sale tehnice reci și standardizate, poate izola și mai mult elevii care sunt deja izolați, dându-le iluzia că nu au nevoie de ceilalți sau, mai rău, sentimentul că nu sunt demni de ei. Rolul educatorilor, pe de altă parte, este un angajament uman, iar bucuria procesului educațional este în întregime umană, o "flacără care topește sufletele și le unește pe multe într-unul singur" (sfântul Augustin, Confesiuni, IV, 8,13). »

Interioritate, unitate, iubire și bucurie, "pietrele de temelie" ale misiunii voastre față de elevii voștri

«Prin urmare» – a spus în încheiere pontiful – «vă îndemn să faceți din aceste valori – interioritate, unitate, iubire și bucurie – "pietrele de temelie" ale misiunii voastre față de elevii voștri, amintindu-vă cuvintele lui Isus: "Orice ați făcut pentru unul dintre acești frați ai mei mai mici, pentru mine ați făcut" (Mt 25,40). Vă mulțumesc pentru munca valoroasă pe care o faceți! Vă binecuvântez din inimă și mă rog pentru voi. Să ne rugăm împreună: Tatăl nostru... .» După binecuvântare, pontiful le-a mulțumit celor prezenți, felicitându-i în contextul Lumii educației.