Leon XIV, popoarelor indigene: Spiritualitatea voastră este de neînlocuit

Vatican News

”Jubileul trebuie să fie pentru noi, în primul rând ”un moment de întâlnire vie și personală cu Domnul Isus”, ”poarta” mântuirii (Francisc, Bula Spes non confundit, nr. 1), o ocazie de reconciliere, de amintire recunoscătoare și de speranță împărtășită, mai degrabă decât o simplă celebrare exterioară”, a transmis papa Leon XIV joi, 16 octombrie a.c., într-un mesaj virtual adresat rețelelor care grupează popoarele originare și rețelei de teologi care promovează teologia indigenă, cu ocazia Anului jubiliar. Evenimentul este găzduit de Conferința Episcopală Latino-Americană (CELAM). Pontiful a subliniat rolul de neînlocuit al comunităților indigene în cadrul Bisericii și a îndemnat la reconciliere cu propria istorie.

Universalitate care nu uniformizează

De asemenea, papa Leon al XIV-lea a subliniat că universalitatea Bisericii ”nu uniformizează, ci primește diversitatea popoarelor, caută dialogul și se îmbogățește prin aceasta”. Această universalitate include popoarele indigene într-un mod special: ”Istoria, spiritualitatea și speranța lor reprezintă o voce de neînlocuit în cadrul comunității ecleziale”. A trece prin Poarta Sfântă înseamnă, a spus el, a intra prin credință ”în însăși izvorul iubirii divine”, ceea ce face din credincioși un popor de frați și surori.

Lumina și umbra evanghelizării

Reflectând asupra lungii istorii a evanghelizării popoarelor indigene, care este ”încărcată de lumină și umbră”, papa a făcut apel la reconciliere. Jubileul, a spus el, este un timp prețios pentru iertare: ”Trebuie să-i iertăm din toată inima pe frații noștri, să ne împăcăm cu propria noastră istorie și să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru milostivirea sa față de noi”. Sfântul Părinte a reamintit că puterea Evangheliei pătrunde în toate culturile și face să înflorească ”semințele Cuvântului”.

Curajul de a lăuda

În final, papa Leon al XIV-lea a citat un cuvânt drag al predecesorului său: lauda. El a îndemnat popoarele indigene să contribuie cu propria lor bogăție umană, culturală și creștină ”cu curaj și libertate” la concertul națiunilor. ”Biserica ascultă și este îmbogățită de vocile voastre unice, care au un loc de neînlocuit în corul magnific în care cu toții proclamăm: «Pe tine, Dumnezeule, te lăudăm»”. Scopul suprem al oricărei activități umane este de a-L face cunoscut pe Isus Cristos și de a transmite mai departe bucuria care izvorăște din întâlnirea cu Preasfânta Inimă a sa.