Leon XIV: Fraternitatea, o mare provocare pentru omenirea de azi

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă 
12 noiembrie 2025 – Vatican News. ”A crede în moartea și învierea lui Cristos și a trăi spiritualitatea pascală inspiră speranță în viață și încurajează la a investi în bine. În particular, ne ajută să iubim și să alimentăm fraternitatea, care este fără îndoială una din marile provocări pentru umanitatea contemporană, după cum a văzut cu claritate papa Francisc”: a spus papa Leon al XIV-lea la cateheza audienței generale de miercuri, 12 noiembrie a.c., la care au luat parte, în Piața San Pietro, aproximativ patruzeci de mii de romani și pelerini.

Ca ființe umane, a remarcat Sfântul Părinte la cateheză, ne realizăm cel mai bine atunci când ”suntem și trăim împreună”, când reușim să stabilim ”legături autentice, nu formale”, cu persoanele pe care le avem alături de noi. ”Știm bine că nici astăzi fraternitatea nu este scontată, nu este imediată. Multe conflicte, atât de multe războaie împrăștiate în lume, tensiunile sociale și sentimentele de ură par, dimpotrivă, să dovedească contrariul. Cu toate acestea, fraternitatea nu este un vis frumos și imposibil, nu este o dorință a unor amăgiți. Dar pentru a învinge umbrele care o amenință, trebuie să mergem la izvoare și, mai presus de toate, să luăm lumină și tărie de la Cel care, singurul, ne eliberează de otrava dușmăniei”.

Cuvântul ”frate”, a reluat papa, are o rădăcină foarte veche, cuprinzând sensuri precum a avea grijă, a păstra la inimă și a susține. ”Deseori, credem că rolul de frate ori soră face trimitere la rudenie, la faptul de a fi consangvini și de a face parte din aceeași familie. În realitate, știm foarte bine că dezacordul, fractura și uneori ura pot devasta chiar și relațiile dintre rude, nu doar dintre cei din afară. Acest fapt dovedește necesitatea, astăzi mai urgentă ca niciodată, de a medita din nou la salutul cu care sfântul Francisc din Assisi se adresa către toate și către toți, indiferent de originea lor geografică și culturală, religioasă și doctrinară, omnes fratres, modul incluziv prin care sfântul îi punea pe același plan pe toți oamenii, recunoscând destinul lor comun de demnitate, dialog, primire și mântuire. Papa Francisc a propus din nou această abordare a Sărăcuțului din Assisi, punând în valoare actualitatea ei după 800 de ani prin enciclica Fratelli tutti”.

În acest fel, a spus papa Leon al XIV-lea, termenul tutti (toți – n.r.), care pentru sfântul Francisc era semnul primitor al unei fraternități universale, ”exprimă o trăsătură esențială a creștinismului, care încă de la început a fost o proclamare a Veștii celei bune destinată pentru mântuirea tuturor, fără a fi vreodată într-o formă exclusivă ori privată. Această fraternitate se bazează pe porunca lui Isus, care este nouă întrucât realizată de el însuși, împlinirea îmbelșugată a voinței Tatălui: datorită lui, care ne-a iubit și s-a dat pentru noi pe sine însuși, putem la rândul nostru să ne iubim unii pe alții și să ne dăm viața pentru ceilalți, ca fii ai unicului Tată și adevărați frați în Isus Cristos”.

”Isus”, a continuat papa, ”ne-a iubit până la sfârșit, afirmă Evanghelia după Ioan (cfr. 13,1). Când pătimirea sa era de acum aproape, Învățătorul știe bine că timpul său istoric se apropie de încheiere. Se teme pentru cele ce stau să se întâmple, experimentează supliciul cel mai înfricoșător și abandonul. Învierea sa, a treia zi, este începutul unei istorii noi. Iar discipolii, după o lungă perioadă a vieții petrecute împreună, devin pe deplin frați nu doar atunci când simt suferința pentru moartea lui Isus, dar mai ales când îl recunosc drept Cel înviat, primesc darul Duhului Sfânt și devin mărturisitori ai săi”.

”Frații și surorile se susțin reciproc în încercări, nu-și întorc spatele când îl văd pe cel aflat în nevoi, ci plâng și se bucură împreună în perspectiva laborioasă a unității, încrederii și încredințării reciproce. Dinamica este cea pe care Isus însuși o înmânează: Iubiți-vă unii pe alții așa cum eu v-am iubit pe voi (cf. In 15,12). Fraternitatea dăruită de Cristos care a murit și a înviat ne eliberează de logica negativă a egoismului, dezbinării și aroganței pentru a ne restitui la vocația noastră originară în numele unei iubiri și al unei speranțe care se reînnoiesc zi de zi. Cel înviat ne-a arătat calea pe care să o străbatem împreună cu el ca să ne simțim și să fim fratelli tutti – cu toții frați”.

*** 
La saluturile finale, papa a amintit că sâmbătă, 8 noiembrie, a fost beatificată în statul indian Kerala călugărița Eliza Vakayil, din secolul al XIX-lea, fondatoare a celui de-al Treilea Ordin al Carmelitelor Desculțe Tereziene. ”Curajosul său angajament pentru emanciparea fetelor mai sărace”, a remarcat papa, ”este o sursă de inspirație pentru cei care lucrează, în Biserică și în societate, pentru demnitatea femeii”.

Salutând diferite grupuri de romani și pelerini, papa și-a exprimat urarea ca vizita lor în orașul apostolilor Petru și Paul să-i întărească în credința în Cristos răscumpărătorul ca să fie ”mărturisitori tot mai autentici și credibili ai Evangheliei în familie, la locul de muncă și în orice domeniu al societății”.

La nelipsitul salut final adresat tinerilor, bolnavilor și soților recent căsătoriți, papa a menționat comemorarea liturgică a sfântului episcop Iozafat, ”martir din cauza zelului său neobosit pentru unitatea Bisericii. Îi încurajez pe toți să fie conștienți de darurile harului pe care le-a primit fiecare pentru a fi puse la dispoziția comunității”.

Audiența generală s-a încheiat cu rugăciunea Tatăl Nostru, cântată în limba latină, urmată de binecuvântarea apostolică ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.