Koch: Papa la Niceea, un mesaj pentru unitatea tuturor creștinilor

Christine Seuss – Cetatea Vaticanului

Fie ca această comemorare comună a celei de-a 1700-a aniversări a Conciliului de la Niceea să fie o mărturie a profundei unități a tuturor creștinilor în credința lor. Aceasta este speranța exprimată de cardinalul Kurt Koch, prefectul Departamentului pentru Promovarea Unității creștinilor, cu doar câteva zile înainte de plecarea papei Leon al XIV-lea spre Turcia. La İznik, numele actual al anticei Niceea, Sfântul Părinte va participa la o ceremonie ecumenică alături de reprezentanți ai comunităților creștine pentru a comemora primul Conciliu din istorie. Un eveniment pentru Biserică și pentru lume care rămâne relevant și astăzi, așa cum a subliniat cardinalul Koch.
 

Eminența Voastră, primul Conciliu de la Niceea a avut loc acum 1.700 de ani. De ce este încă relevant astăzi?
”Cred că există două motive. În primul rând, acest Conciliu a avut loc în anul 325, într-o epocă în care creștinismul nu era încă rănit de atâtea diviziuni și separări. Din acest motiv, Conciliul îi privește cu adevărat pe toți creștinii și poate fi celebrat în comunitatea ecumenică. În al doilea rând, Conciliul a definit și a stabilit credința creștină în Isus Cristos ca Fiu al lui Dumnezeu, valabilă pentru toți creștinii. Reamintind acest fapt și aprofundând această credință împreună, în prietenie ecumenică, este marele avantaj al acestui eveniment”.

Pe atunci, era vorba despre nimic altceva decât despre natura divină a lui Cristos și a fost discutată aprins la Conciliul de la Niceea. Care sunt principalele probleme ale ecumenismului astăzi?
”Întrebarea rămâne, firește, deschisă, pentru că eu cred că, pe lângă toată diplomația pe care o avem la dispoziție, putem găsi unitate doar în credință. Găsim unitate în acea credință apostolică care este transmisă și încredințată fiecărui nou membru al trupului lui Cristos prin botez. Și, bineînțeles, Conciliul de la Niceea este o temelie importantă pe care a fost stabilită credința. Iar aprofundarea din nou a acestei credințe - pentru că, credința în divinitatea lui Isus nu este pur și simplu un lucru de la sine înțeles, ci este încă pusă în discuție astăzi - mi se pare foarte importantă”.

Multe invitații au fost trimise pentru acest mare jubileu, atât din partea catolică, cât și din partea ortodoxă. Scopul a fost de a permite o participare cât mai amplă. Ne puteți spune la cine ne putem aștepta să vină și cine nu va putea veni?
”Nu este încă clar cine va veni în cele din urmă și cine nu... Din acest motiv, nu vreau să spun nimic despre asta încă, pentru a nu răspândi știri false. Scopul a fost să avem cât mai mulți creștini posibil alături de noi. Aceasta a fost și o dorință a papei Leon. Și aș dori să subliniez acest lucru. Putem discuta cine va fi prezent și cine nu va putea veni mai târziu”.

Ce mesaj ați dori să reiasă din această comemorare a Conciliului?
”O mărturie a faptului că suntem uniți în inima credinței creștine. Aceasta corespunde și minunatului motto al papei Leon al XIV-lea, In Illo uno unum. Aceasta înseamnă că suntem mulți, suntem diverși, dar suntem una în Isus Cristos. Acest motto, pe care el l-a ales pentru Biserica catolică, se aplică și ecumenismului”.

Aveți o lungă carieră în slujba Vaticanului pentru ecumenism. Care este sentimentul dumneavoastră principal în legătură cu participarea la această importantă aniversare?
”În primul rând, sunt foarte încântat să văd cum acest eveniment, cea de-a 1700-a aniversare a Conciliului de la Niceea, pune în mișcare întreaga creștinătate. Au fost multe simpozioane, multe întâlniri... Acest lucru mi-a făcut o mare plăcere și sunt foarte recunoscător că, creștinătatea își amintește de acest conciliu și își reînnoiește credința comună”.

După Turcia, papa va călători și în Liban. Care sunt așteptările dumneavoastră generale de la această primă călătorie apostolică a pontifului, care va fi urmărită cu mare atenție?
”Desigur, este și o vizită de solidaritate pentru situațiile dificile din aceste țări, atât în ​​Turcia, cât și mai ales în Liban. Este o încurajare pentru creștini: în Turcia, creștinii sunt o mică minoritate. În Liban, există o comunitate creștină diversificată, în mod firesc cu o prezență puternică a maroniților, care trăiesc într-o situație dificilă atât politic, cât și economic. Consolidarea și încurajarea lor este cu siguranță una dintre preocupările Sfântului Părinte. Și, bineînțeles, și dialogul ecumenic și dialogul interreligios, dialogul dintre creștini și musulmani, care este foarte important, mai ales în Liban, deoarece președintele este maronit, iar prim-ministrul este musulman”.