COP30. Leon XIV: Grija față de creație, o expresie a umanității

Salvatore Cernuzio – Cetatea Vaticanului

Într-o lume ”în flăcări” din cauza conflictelor care sfâșie diferite părți ale Planetei și a încălzirii globale, COP30 poate fi un ”semn de speranță”, precum și un impuls pentru a îmbrățișa cu ”curaj” o ”conversie ecologică” care să conducă la o conștientizare pe scară largă a crizei climatice, la o schimbare de mentalitate și de stil de viață, la protejarea demnității și inviolabilității vieții umane și, mai presus de toate, să permită țărilor sărace să-și atingă potențialul maxim. Acestea sunt speranțele concrete exprimate de papa Leon XIV șefilor de stat și de guverne reuniți în aceste zile la Belém, în inima Amazonului brazilian, pentru COP30. Este cea de-a 30-a Conferință a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, la care participă și Sfântul Scaun cu o delegație de zece membri, condusă de cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin.

Legătura dintre pace și protejarea creației

Cardinalul Parolin, care a sosit la Belém acum câteva zile, a citit mesajul papei Leon al XIV-lea în limba engleză, care începe cu axioma repetată adesea de papa Francisc și, înaintea lui, de papa Benedict al XVI-lea: ”Dacă vrei să cultivi pacea, protejează creația”. Acest principiu subliniază ”legătura clară dintre construirea păcii și protejarea creației”: ”Căutarea păcii de către oamenii de bună voință va fi cu siguranță facilitată de recunoașterea comună a relației inseparabile dintre Dumnezeu, ființele umane și întreaga creație”.

Pacea amenințată și de lipsa de respect față de creație

”În aceste vremuri dificile, atenția și preocuparea Comunității internaționale par să se concentreze în principal asupra conflictelor dintre națiuni, dar există și o conștientizare tot mai mare a faptului că pacea este amenințată și de lipsa de respect față de creație”, de exploatarea excesivă a ”resurselor naturale și de deteriorarea progresivă a calității vieții din cauza schimbărilor climatice”, a afirmat papa Leon.

Cooperare internațională și multilateralism coeziv

Prin urmare, el denunță faptul că aceste provocări pun în pericol viața tuturor locuitorilor Planetei; ele necesită, așadar, ”cooperare internațională” și ”un multilateralism coeziv” și orientat spre viitor, ”care să pună în centrul său caracterul sacru al vieții, demnitatea dată de Dumnezeu fiecărei ființe umane și binele comun”. Din păcate, astăzi asistăm, dimpotrivă, la ”abordări politice și comportamente umane care merg în direcția opusă, caracterizate de egoism colectiv, dispreț față de ceilalți și lipsă de viziune”: ”Într-o lume în flăcări, atât din cauza încălzirii globale, cât și a conflictelor armate, această Conferință trebuie să devină un semn de speranță, prin respectarea ideilor celorlalți, într-un efort colectiv de a căuta un limbaj comun și un consens, lăsând deoparte interesele egoiste și ținând cont de responsabilitatea noastră față de ceilalți și față de generațiile viitoare”.

O nouă arhitectură financiară

Inspirat de Laudato si' și de principiul-model al climei ca ”bun comun, aparținând tuturor și destinat tuturor”, papa Leon al XIV-lea a enumerat apoi speranțele sale pentru COP30. În primul rând, ca participanții să îmbrățișeze cu curaj o ”conversie ecologică în gândire și acțiune, ținând cont de fața umană a crizei climatice”: ”Fie ca această conversie ecologică să inspire dezvoltarea unei noi arhitecturi financiare internaționale centrate pe om, care să garanteze că toate țările, în special cele mai sărace și cele mai vulnerabile la dezastrele climatice, să reușească să-și atingă potențialul maxim și să poată vedea respectată demnitatea cetățenilor lor”. ”O astfel de arhitectură ar trebui să țină seama și de legătura dintre datoria ecologică și datoria externă”, a subliniat pontiful. El solicită, de asemenea, ”o educație în ecologie integrală care să explice de ce deciziile la nivel personal, familial, comunitar și politic modelează viitorul nostru comun, sensibilizând în același timp la criza climatică și încurajând mentalități și stiluri de viață mai respectuoase față de creație și care să protejeze demnitatea persoanei și inviolabilitatea vieții umane”.

Grija față de creație, o expresie a umanității

Mesajul papei Leon al XIV-lea face ecou și cuvintelor unui alt papă, sfântul Ioan Paul al II-lea, care în anii 1990 sublinia că ”criza ecologică este o chestiune morală” și, ca atare, ”evidențiază nevoia morală urgentă de o nouă solidaritate, în special în relațiile dintre țările în curs de dezvoltare și țările puternic industrializate”. ”Statele trebuie să se arate din ce în ce mai solidare și complementare între ele în promovarea dezvoltării unui mediu natural și social, pașnic și sănătos”, a spus papa Wojtyla, iar papa Leon XIV a reiterat acest lucru. În schimb, el observă că ”tocmai cei care trăiesc în condiții de vulnerabilitate sunt primii care suferă efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, defrișărilor și poluării”: ”Grija față de creație devine astfel o expresie a umanității și a solidarității”.

Accelerarea punerii în aplicare a Acordului de la Paris

În acest context, este absolut esențial să ”transformăm cuvintele și reflecțiile în alegeri și acțiuni bazate pe responsabilitate, justiție și echitate, pentru a realiza o pace durabilă prin grija față de creație și față de aproapele nostru”. În plus, întrucât criza climatică îi privește pe toți, ”măsurile corective” ar trebui să implice pe toată lumea: administrațiile locale, primarii și guvernanții, cercetătorii, tinerii, antreprenorii, organizațiile religioase și ONG-urile. În plus, la fel ca predecesorul său, papa Leon subliniază că Acordul de la Paris – semnat în 2015 de Comunitatea internațională, cu privire la necesitatea unui răspuns eficient și progresiv la amenințarea urgentă a schimbărilor climatice – nu a avut efectele sperate după zece ani. ”Calea către atingerea obiectivelor stabilite în acest acord rămâne lungă și complexă”, a evidențiat pontiful. Prin urmare, el încurajează statele părți să ”accelereze cu curaj punerea în aplicare a Acordului de la Paris și a Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice”.