Puterea micimii
Andrea Tornielli
Întâlnidu-se cu ”mica turmă” de catolici turci în catedrala ”Duhul Sfânt” din Istanbul, papa Leon al XIV-lea a rostit cuvinte care nu numai că au surprins realitatea prezenței creștine în acest pământ, dar conțin și o indicație prețioasă pentru toți. Papa a invitat să fie adoptată o perspectivă evanghelică asupra acestei Biserici, cu un trecut glorios, dar astăzi numeric scăzută. Ne-a îndemnat să privim ”cu ochii lui Dumnezeu” pentru a descoperi și redescoperi ”că El a ales calea micimii pentru a coborî în mijlocul nostru”. Umilința casei mici din Nazaret, unde o fată și-a spus ”da-ul”, permițându-i lui Dumnezeu să devină Om, ieslea din Betleem cu Cel Atotputernic devenind un nou-născut complet dependent de grija unui tată și a unei mame, viața publică a nazarineanului petrecută predicând din sat în sat, într-o provincie aflată la marginile cele mai îndepărtate ale imperiului, în afara radarului marii istorii. Împărăția lui Dumnezeu, a amintit papa Leon, ”nu se impune atrăgând atenția”. Și, în această logică, în logica micimii, se află adevărata putere a Bisericii. Succesorul lui Petru le-a reamintit creștinilor din Turcia că Biserica se distanțează de Evanghelie și de logica lui Dumnezeu atunci când crede că puterea sa rezidă în resursele și structurile sale sau când își pune roadele misiunii sale în consensul numeric, în puterea economică sau în capacitatea de a influența societatea. ”Într-o comunitate creștină în care credincioșii, preoții și episcopii nu merg pe această cale a micimii, nu există viitor…pentru că Dumnezeu încolțește în ceea ce este mic, întotdeauna în ce este mic”, a spus papa Francisc într-o omilie la Sfânta Marta, citată astăzi de succesorul său.
Este o răsturnare completă a oricărei logici umane, care poate pătrunde și în Biserică, atunci când logica corporatistă prevalează, când misiunea se reduce la strategii de marketing, când cei care vestesc Evanghelia se pun pe ei înșiși pe primul loc, ca protagoniști, în loc să se retragă pentru a lăsa să strălucească lumina lui Cristos. Într-o epocă în care par să conteze doar numărul clic-uri și de follower, chiar și Biserica poate fi tentată să regrete un creștinism al trecutului, cu puterea, structurile, influența, relevanța socială și tangențele politice aferente.
În schimb, așa cum ne învață Evanghelia și episcopul Romei ne repetă astăzi, trebuie privită lumea prin ochii lui Dumnezeu, prin privirea celor mici, a celor umili, a celor care nu au putere. Revoluția copernicană a lui Dumnezeu, care i-a dat jos de pe tronuri pe cei puternici și i-a înălțat pe cei smeriți, este calea misiunii, dar și calea de urmat pentru a construi adevărata pace în Biserică, în societate și în relațiile internaționale.
