Umanismul digital și viitorul IA
Amedeo Lomonaco – Cetatea Vaticanului
Cuvintele pe care papa Leon al XIV-lea le-a rostit în Sala Clementină despre noul umanism în era digitală, au răsunat printre reflecțiile membrilor Consiliului consultativ al Academiei Rcs și au marcat întâlnirea, care a început pe 7 noiembrie a.c., la ”Casina Pio IV”, din Cetatea Vaticanului, la scurt timp după audiența la Sfântul Părinte. Accentul pus de papă pe ”relația dintre etică și Inteligența Artificială” și pe comunicarea ”în slujba oamenilor”, astfel încât acestea să nu devină ”un sistem de algoritmi”, a ghidat dialogul în prezența directorului general, managerului și antreprenorilor companiei. S-a pus accentul și pe un aspect subliniat de episcopul Romei: nu există ”un umanism adevărat fără gândire critică, fără o regândire continuă”; este nevoie de o gândire ”care să elibereze comunicarea de valul modei”. Și s-a remarcat că lumea, așa cum a spus papa, are nevoie de ”antreprenori și comunicatori onești și curajoși”.
Cine elaborează algoritmii?
Aceste reflecții ale papei Leon al XIV-lea au precedat, inspirat și ghidat întâlnirea de la Vatican axată pe tema ”Umanismul digital: etica și inteligența artificială în slujba omului”. Lucrările au fost deschise de Paolo Ruffini, prefectul Departamentului pentru Comunicare. ”Nicio cunoaștere nu este posibilă”, a spus el, ”dacă suntem privați de dreptul de a accesa în mod liber, conștient și pluralist informații exacte și complete”. Există multe întrebări fundamentale în acest domeniu. Cine elaborează algoritmii? Și în ce scop? Problema, a observat prefectul, ”este de natură deontologică, tehnologică, economică și de alfabetizare media”. Prin urmare, este necesar să ”fie create alianțe pentru ca inteligența artificială să fie în slujba adevărului și a cunoașterii”. În discursul său, Fiorenza Sarzanini, directoare adjunctă a cotidianului ”Il Corriere della Sera”, a subliniat în primul rând că, ”cuvintele papei Leon trebuie să fie calea de urmat întotdeauna, în fiecare zi”. Ea a amintit că Rcs Academy, un proiect care crește în fiecare an cu programe de masterat și alte inițiative, a format mii de persoane în ultimii ani.
Cairo: IA să fie în slujba omului
Întâlnirea cu papa Leon al XIV-lea a fost amintită și de Urbano Cairo, președinte și CEO al Rcs MediaGroup: ”Papa ne-a oferit o cale pentru munca noastră de comunicatori, antreprenori și manageri”. Relația dintre etică și Inteligența Artificială, a adăugat el, are implicații care se vor dezvolta semnificativ. Inteligența Artificială ”trebuie să fie în slujba omului, nu invers”. Privind tema câmpului muncii, a spus Cairo, se observă deja repercusiuni semnificative: în Statele Unite, de exemplu, zeci de mii de locuri de muncă au fost pierdute, iar Inteligența Artificială riscă ”să se ciocnească cu lumea muncii”. Umanitatea se confruntă cu un fenomen fără precedent.
Benanti: riscurile unei mașini care se umanizează
Preotul Paolo Benanti, teolog și membru al Comitetului Națiunilor Unite pentru Inteligență Artificială, a început prin a pune o întrebare: care sunt lucrurile noi în lumea contemporană? Toate aceste lucruri, a spus el, sunt simbolizate de smartphone. Natura și fluiditatea noilor tehnologii este ”o trăsătură distinctivă a societății”. Tipul de mașină pe care îl dezvoltăm ”este un sistem care se umanizează”. Acest lucru face ca Inteligența Artificială să fie ”un nou agent social”. Ne putem imagina, a adăugat teologul, transformări sociale: nu doar că unele locuri de muncă se vor schimba, dar, mai degrabă, ele nu vor mai exista. Acest proces produce o viziune ”mecanică” asupra omului. Discursul preotului Paolo Benanti, care a început cu o întrebare, s-a încheiat cu o altă întrebare centrală: care este ”diferența dintre o mașină care se umanizează și un om care devine mecanizat?”. ”Mașina”, a observat el, nu are conștiință, dar acest lucru ”nu exclude posibilitatea ca ea să poată imita oamenii”.
Provocările reprezentate de IA
Întâlnirea a continuat cu o conversație la care au participat Luciano Fontana, directorul cotidianului ”Il Corriere della Sera”, prefectul Paolo Ruffini și cardinalul José Tolentino de Mendonça, prefectul Departamentului pentru Cultură și Educație. Directorul cotidianului milanez a evidențiat punctul central al discuției: impactul inteligenței artificiale. El a menționat că Biserica reflectă de mult timp asupra acestei probleme. Papa Leon a abordat acest subiect încă de la începutul pontificatului său, când a subliniat că ”ne confruntăm cu o nouă revoluție”. Papa Francisc, a amintit directorul Fontana, a dedicat aproape 30 de discursuri în timpul pontificatului său acestei teme. Amintind de această moștenire, Luciano Fontana a întrebat care sunt provocările pentru această perioadă.
De Mendonça: ecranul a depășit cartea
Cardinalul José Tolentino de Mendonça și-a exprimat îngrijorarea că, în aceste momente de ”transformare profundă și accelerare”, noile tehnologii ar putea înlocui oamenii. Printre schimbările radicale, cardinalul s-a referit la lumea cărților. El a observat că astăzi, era cărților – chiar dacă continuăm să le citim și să le producem – pare să se fi încheiat. O transformare este în curs: ”se petrec mai multe ore în fața unui ecran decât în fața unei cărți”. Și dacă instrumentul se schimbă, ”și ființa umană se schimbă”. Trecerea de la cărți la ecrane are un impact radical asupra vieții și costuri sociale enorme: în școli, una dintre preocupările majore este sănătatea mintală. Ființele umane trebuie protejate, fiind necesară ”o educație tehnologică”; ”etica trebuie să fie legată de algoritmi”. Este necesar un ”pact social” pentru a proteja educația și a aborda tehnologia. Trebuie să ne ”pregătim pentru toate transformările care au loc și pentru cele care urmează să vină”.
Ruffini și știrile false: sunt necesare reguli universale
Prefectul Paolo Ruffini a abordat apoi problema știrilor false și a minciunilor legate de Inteligența Artificială. Avem nevoie de reguli ”negociate, împărtășite și universale”. Este necesară ”o educație care să depășească chiar și instrumentele”. Putem concura cu Inteligența Artificială doar la un singur nivel: cel filosofic. ”Vom rămâne umani dacă păstrăm gândirea relațională”. La nivel etic, a continuat Ruffini, gândirea pluralistă și libertatea trebuie protejate: numai acestea ”permit formarea cetățenilor informați”. Prin urmare, trebuie promovat ”adevărul într-un sistem pluralist”. Cardinalul José Tolentino de Mendonça a remarcat, de asemenea, că trebuie atenție în ceea ce privește ambiguitatea tehnologică. Pentru a nu confunda mașinile cu oamenii, este necesar să se stabilească ”reguli, dar mai ales limite”. Necesitatea limitelor nu este ”o formă deghizată de tehnofobie”, ci o claritate antropologică pentru a proteja umanitatea. Principala problemă pe care Biserica o observă astăzi, în special în rândul tinerilor, este pesimismul și nihilismul.
Un nou umanism integral
Prefectul Paolo Ruffini a afirmat apoi că, așa cum a susținut papa Leon al XIV-lea, este prioritar să avem o ”viziune de viitor”, să învățăm să privim dincolo de prezent. Este nevoie de ”jurnaliști, matematicieni, profesioniști curajoși”. Această perioadă necesită o investiție importantă pentru viitor și trebuie să clarificăm faptul că ”binele comun este necesar și pentru întreprinderi”. Dacă sensul consumismului este dus prea departe, societatea nu se poate susține. ”Nu putem încredința totul Inteligenței Artificiale”. Chiar și în chestiuni legate de Inteligența Artificială, religiile au un rol central de jucat în construirea unor societăți bazate pe o idee de justiție. Religiile, a concluzionat cardinalul José Tolentino de Mendonça, ”sunt parteneri fundamentali în construirea umanității”. Este nevoie de ”un nou umanism, integral și sensibil, care să poată fi un far în aceste vremuri”.
