Notă doctrinară. Fecioara Maria, Maică a poporului credincios, dar nu Corăscumpărătoare
Vatican News – 4 noiembrie 2025
”Mater populi fidelis” este titlul unei Note doctrinare publicată marți, 4 noiembrie a.c., de Departamentul pentru doctrina credinței. Semnată de prefectul acestuia, cardinalul Víctor Manuel Fernández, și de secretarul secției doctrinare, monseniorul Armando Matteo, Nota a fost aprobată de papa Leon al XIV-lea pe 7 octombrie.
Documentul este rodul unei îndelungate și articulate activități colegiale. Este vorba de un document doctrinar despre devoțiunea mariană și îndreaptă atenția către rolul Sfintei Fecioare Maria care este asociată la lucrarea lui Cristos ca Maică a credincioșilor. Nota oferă o fundamentare biblică semnificativă pentru devoțiunea față de Fecioara Maria și cuprinde contribuții ale Sfinților Părinți, învățătorilor Bisericii și tradiției orientale, precum și reflecții ale papilor din ultimul timp.
În acest cadru pozitiv, textul doctrinar analizează anumite titluri mariane punând în valoare câteva dintre acestea și atrăgând atenția cu privire la folosirea unor apelative. Titluri precum Maica credincioșilor, Maică spirituală și Maica poporului credincios se bucură de o considerație deosebită în această Notă. Titlul de ”corăscumpărătoare”, în schimb, este considerat impropriu și neconvenabil. Titlul de ”mijlocitoare” este considerat inacceptabil atunci când dobândește o semnificație care este exclusivă a lui Isus Cristos, dar este considerat prețios dacă exprimă o mediere inclusivă și împărtășită care preamărește puterea lui Cristos. Titlurile Maica harului și Mijlocitoarea tuturor harurilor sunt considerate acceptabile în unele sensuri foarte precise, dar Nota oferă o explicație deosebit de amplă a sensurilor care prezintă anumite riscuri.
În cele din urmă, Nota reiterează doctrina catolică potrivit căreia în Fecioara Maria totul este îndreptat către centralitatea lui Cristos și lucrarea mântuirii sale. De aceea, chiar dacă unele titluri mariane pot fi explicate printr-o exegeză corectă, se consideră că e de preferat evitarea lor. În prezentarea Notei doctrinare, cardinalul Fernández pune în valoare devoțiunea populară, dar în același timp atrage atenția cu privire la grupurile și publicațiile care propun o anumită dezvoltare dogmatică și ridică dubii în rândul credincioșilor, inclusiv în social-media. Problema principală în interpretarea acestor titluri aplicate Sfintei Fecioare Maria se referă la modul în care se înțelege asocierea Mariei în lucrarea mântuirii lui Cristos (nr. 3).
Corăscumpărătoare
În legătură cu titlul ”corăscumpărătoare”, Nota doctrinară amintește faptul că unii papi ”au folosit acest titlu fără a se opri să-l explice. În general, l-au prezentat în relație cu maternitatea dumnezeiască și în referință la uniunea Mariei cu Cristos alături de crucea răscumpărătoare. Conciliul Vatican II a decisă să nu folosească acest titlu ”din rațiuni dogmatice, pastorale și ecumenice”. Sfântul Ioan Paul al II-lea ”l-a folosit cel puțin în șapte ocazii, raportându-l cu precădere la valoarea mântuitoare a suferinței noastre oferite alături de suferința lui Cristos, la care se unește Maria, mai ales sub cruce” (nr. 18).
Documentul citează o dezbatere internă din cadrul fostei Congregații pentru doctrina credinței [în prezent, Departamentul pentru doctrina credinței – n.n.], care a dezbătut în februarie 1996 cererea de a proclama o nouă dogmă despre Fecioara Maria drept ”corăscumpărătoare ori mijlocitoare a tuturor harurilor”. Părerea cardinalului Ratzinger era contrară: ”Semnificația precisă a titlurilor nu este clară, iar doctrina cuprinsă în acestea nu este matură. Încă nu se vede în mod clar felul în care doctrina exprimată în aceste titluri ar fi prezentă în Scriptură și în tradiția apostolică”. Mai târziu, în 2002, cel care avea să devină papă cu numele de Benedict al XVI-lea s-a exprimat public în același fel, spunând că ”formula «corăscumpărătoare» se îndepărtează prea mult de limbajul Scripturii și al patristicii și, prin urmare, provoacă neînțelegeri. Totul vine de la El [Isus Cristos - n.n.], după cum afirmă în mod deosebit Scrisorile către Efeseni și către Coloseni. Maria este ceea ce este datorită Lui. Termenul «corăscumpărătoare» i-ar umbri originea”. Cardinalul Ratzinger, se mai amintește în Nota doctrinară, nu nega existența bunelor intenții și a unor aspecte prețioase în propunerea de a folosi acest titlul, dar susținea că era ”o terminologie greșită” (nr. 19). Papa Francisc și-a exprimat de cel puțin trei ori poziția sa vădit contrară folosirii titlului de «corăscumpărătoare».
În această privință, documentul doctrinar conchide: ”Este întotdeauna improprie folosirea titlului «corăscumpărătoare» pentru a defini cooperarea Mariei. Acest titlu riscă să umbrească unica mijlocire mântuitoare a lui Cristos și, printre altele, poate genera confuzie și dezechilibru în armonia adevărurilor credinței creștine. Când o expresie are nevoie de explicații numeroase și continue pentru a se evita îndepărtarea de semnificația corectă, ea nu este de folos credinței poporului lui Dumnezeu și devine inconvenabilă” (nr. 22).
Mijlocitoare
Nota subliniază că termenul biblic care se referă la mijlocirea exclusivă a lui Cristos are o valoare ”imperativă”. Cristos este singurul mijlocitor (24). Pe de altă parte, ea evidențiază ”utilizarea foarte frecventă a termenului «mijlocire» în cele mai diverse domenii ale vieții sociale, unde este înțeles drept cooperare, asistență și intermediere. Prin urmare, acesta este aplicat inevitabil Mariei într-un sens subordonat și nu pretinde în niciun fel să adauge vreo eficacitate sau putere la unica mijlocire a lui Isus Cristos” (25). Mai mult, documentul amintește că „este evident că a existat o mijlocire reală a Mariei în a face posibilă adevărata întrupare a Fiului lui Dumnezeu în umanitatea noastră” (26).
”Maica credincioșilor” și ”Mijlocitoarea tuturor harurilor”
Funcția maternă a Fecioarei Maria ”în niciun fel nu întunecă și nu diminuează” unica mijlocire a lui Cristos, ”ci îi arată eficacitatea”. Înțeleasă în acest fel, ”maternitatea Mariei nu pretinde să slăbească unica adorație datorată numai lui Cristos, ci să o stimuleze”. De aceea, se afirmă în Nota doctrinară, e necesar să se evite ”titluri și expresii aplicate Mariei care o prezintă ca pe un «paratrăsnet» în fața dreptății Domnului, ca și cum Maria ar fi o alternativă necesară la milostivirea insuficientă a lui Dumnezeu” (nr. 37, b). Titlul ”Maica credincioșilor” ne permite să vorbim de ”o acțiune a Mariei chiar în relație cu viața noastră de har” (nr. 45).
Este necesar, însă, a fi atenți la expresii care pot transmite ”conținuturi mai puțin acceptabile” (nr. 45). Cardinalul Ratzinger a explicat că titlul ”Mijlocitoarea tuturor harurilor” nu era întemeiat cu claritate pe revelația dumnezeiască și, pe linia acestei convingeri, putem recunoaște dificultățile pe care le comportă fie în reflecția teologică, fie în spiritualitate” (nr. 45). În realitate, ”nicio persoană umană, nici chiar apostolii ori Preasfânta Fecioară, nu pot acționa ca împărțitor universal al harului. Numai Dumnezeu poate să dăruiască harul și o face prin umanitatea lui Cristos” (nr. 53). Titluri precum ”Mijlocitoarea tuturor harurilor” au, prin urmare, ”unele limite care nu ușurează înțelegerea corectă a rolului unic al Mariei. Într-adevăr, ea, care este prima răscumpărată, nu poate să fi fost mijlocitoarea harului pe care ea însăși l-a primit” (nr. 67). Cu toate acestea, se recunoaște la finalul documentului doctrinar, ”expresia «haruri», raportată la susținerea maternă a Mariei în diversele momente ale vieții, poate să aibă o semnificație acceptabilă”. Pluralul exprimă, într-adevăr, ”tot ajutorul, inclusiv cel material, pe care Domnul poate să ni-l dăruiască ascultând mijlocirea Mamei” (nr. 68).
”Nota doctrinară despre unele titluri mariane raportate la cooperarea Mariei la lucrarea mântuirii” a fost publicată marți, 4 noiembrie a.c., și este însoțită de o amplă Prezentare făcut de prefectul Departamentului pentru doctrina credinței, cardinalul Víctor Manuel Fernández. Nota doctrinară, subliniază cardinalul, ”clarifică, pe de o parte, în ce sens sunt acceptabile sau nu unele titluri și expresii aplicate Mariei”, iar pe de alta, ”își propune să aprofundeze fundamentele corecte ale devoțiunii mariane, precizând locul Mariei în relația ei cu credincioșii, în lumina misterului lui Cristos, unicul Mijlocitor și Răscumpărător”.
Documentul a fost publicat în limbile engleză, franceză, germană, italiană, polonă, portugheză și spaniolă.