Comisia Petrocchi: Nu, diaconatului femeilor, dar decizia nu e definitivă
Vatican News – 4 decembrie 2025
”Starea chestiunii referitoare la cercetarea istorică și ancheta teologică, considerându-le în implicațiilor lor multiple, exclude posibilitatea de a merge mai departe în direcția admiterii femeilor la diaconat înțeles ca unul din gradele sacramentului preoției. În lumina Sfintei Scripturi, a Tradiției și a Magisteriului bisericesc, această evaluare este profundă, chiar dacă nu permite pe moment formularea unei judecăți definitive, ca în cazul sfințirii preoțești”. Este rezultatul la care a ajuns a doua Comisie prezidată de cardinalul Giuseppe Petrocchi, arhiepiscop și mitropolit emerit de L’Aquila, care, cu mandatul papei Francisc, luase în examinare posibilitatea de a proceda cu sfințirea femeilor diacon, comisie care și-a încheiat lucrările în luna februarie a anului curent. Decizia este cuprinsă în raportul de șapte pagini pe care prelatul italian l-a transmis papei Leon al XIV-lea pe 18 septembrie a.c. și care acum este dat publicității din voința papei.
La prima sesiune de lucrări, desfășurată în 2021, Comisia a ajuns să stabilească faptul că ”Biserica a recunoscut în diferite timpuri, în diferite locuri și în diferite forme titlul de diacon/diaconiță raportat femeilor, atribuindu-i însă o semnificație non univocă”. Dezbaterea teologică a dus în 2021 la afirmarea, în unanimitate, că ”aprofundarea sistematică referitoare la diaconat, în cadrul teologiei sacramentului preoției, trezește întrebări cu privire la compatibilitatea diaconală a femeilor cu doctrina catolică a slujirii preoțești”. Comisia s-a exprimat, din nou în unanimitate, în favoarea instituirii unor noi slujiri care ”ar putea să contribuie la sinergia dintre bărbați și femei”.
La a doua sesiune de lucrări, din iulie 2022, Comisia a aprobat, cu șapte voturi pentru și unul contra, formularea preluată integral la începutul acestui articol, care exclude posibilitatea de a merge mai departe către admiterea femeilor la diaconat ca unul din gradele sacramentului preoției, dar fără a formula astăzi ”o decizie definitivă”.
În fine, la ultima sesiune de lucrări, din februarie 2025, după ce la indicația Sinodului a fost permisă, oricui ar fi voit, posibilitatea de a trimite propria contribuție în domeniu, Comisia a examinat întregul material primit. ”Chiar dacă intervențiile primite erau numeroase, persoanele ori grupurile care și-au trimis referatele era doar douăzeci și două și proveneau din câteva țări. Prin urmare, cu toate că materialul este abundent și în unele cazuri argumentat cu abilitate, nu se poate considera ca fiind vocea Sinodului și cu atât mai puțin a poporului lui Dumnezeu în ansamblul său”.
Raportul rezumă opiniile pro și contra. Cele favorabile susțin că tradițiile catolică și ortodoxă de a rezerva numai bărbaților sfințirea diaconală, ca și cea preoțească și episcopală, pare să contrazică ”starea de paritate a bărbatului și a femeii ca chip al lui Dumnezeu”, ”demnitatea egală a ambelor genuri, bazată pe acest dat biblic”, declarația de credință potrivit căreia ”nu mai este nici iudeu, nici grec, nici sclav, nici [om] liber, nici bărbat şi nici femeie: voi toţi sunteţi una în Cristos Isus” (Gal 3,28), dezvoltarea socială ”care prevede accesul paritar, pentru ambele genuri, în toate funcțiile instituționale și operative”.
Pe celălalt versant a fost înaintat teza potrivit căreia ”masculinitatea lui Cristos - și, pe cale de consecință, a celor care primesc preoția - nu este accidentală, ci o parte integrantă a identității sacramentale, păstrând orânduirea dumnezeiască a mântuirii în Cristos. Alterarea acestei realități nu ar fi o simplă ajustare a slujirii [preoțești], ci o ruptură a semnificației nupțiale a mântuirii”. Acest paragraf a fost supus la vot și a primit cinci voturi favorabile, pentru a fi confirmat cu această formulare, în timp ce alți cinci membri ai Comisiei au votat pentru ștergerea lui.
Cu nouă voturi favorabile și unul contra s-a formulat urarea de a fi extins ”accesul femeilor la slujirile instituite pentru slujirea comunității (...), asigurând în acest fel o recunoaștere bisericească adecvată a diaconiei celor botezați, în particular a femeilor. Această recunoaștere se va dovedi un semn profetic, mai ales acolo unde femeile trec încă prin situații de discriminare de gen”.
În concluziile sale, cardinalul Petrocchi subliniază că există ”o dialectică intensă” între două orientări teologice. Prima dintre acestea afirmă că sfințirea diaconului este pentru slujire, nu pentru preoție: ”acest factor ar deschide calea către sfințirea diaconițelor”. A doua, în schimb, insistă pe ”unitatea sacramentului sfintei preoții, împreună cu semnificația nupțială a celor trei grade care îl alcătuiesc, și respinge ipoteza diaconatului feminin; se notează, de asemenea, că dacă admiterea femeilor la primul grad al preoției ar fi aprobată, atunci ar rezulta inexplicabilă excluderea de la celelalte [două]”. De aceea, în opinia prelatului, pentru a continua studiul este necesară ”o analiză critică riguroasă și lărgită, efectuată pe versantul diaconatului ca atare, altfel spus, despre identitatea sa sacramentală și misiunea bisericească a acestuia, clarificând unele aspecte structurale și pastorale care actualmente nu rezultă a fi definite în întregime”. Există, într-adevăr, continente întregi în care slujirea diaconală este ”aproape inexistentă” și altele în care este operantă prin activități deseori ”coincidente cu rolurile proprii ale slujirilor laicale ori ale ministranților în celebrarea liturgică”.
